Iurie Leancă: Eu nu mint niciodată, dar... nu spun tot adevărul
„Eu nu mint niciodată”. Această declarație a lui Iurie Leancă, făcută în martie 2015, în emisiunea Interpol a Nataliei Morari, a fost pusă la încercare săptămâna trecută. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au dezmințit afirmațiile fostului premier, care spusese că a semnat la recomandarea și cu știrea lor garanția secretă din 2014 pentru pierderile suportate de bănci în urma furtului miliardului. În această ediție a Politigrafului vă prezentăm aceasta și alte declarații problematice făcute în ultima perioadă de fostul premier.
Într-o polemică cu liderul partidului Platforma DA, Andrei Năstase, Iurie Leancă a scris pe Facebook, pe 10 iunie, că s-a consultat cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială înainte să semneze, ca premier, garanția de guvern secretă, din 13 noiembrie 2014, prin care Banca Națională a compensat băncilor devalizate pierderi de 9,5 miliarde de lei.
„Am semnat garanția doar după consultarea/recomandarea instituțiilor financiare internaționale: Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”, a scris Leancă.
Câteva zile mai târziu, reprezentanța Băncii Mondiale în Republica Moldova a respins, însă, afirmațiile lui Leancă. Într-un comunicat de presă, banca a precizat că „garanția Guvernului pentru Banca Națională a Moldovei în noiembrie 2014 pentru pierderile suportate din cauza fraudei bancare, nu a fost o urmare a consultărilor/recomandărilor Băncii Mondiale. Mai mult ca atât, Banca Mondială nu știa despre intențiile Guvernului în ceea ce privește garanția, până la momentul intrării acesteia în vigoare.”
Și reprezentanța Fondului Monetar Internațional la Chișinău a precizat, într-un răspuns dat presei după afirmațiile fostului premier Iurie Leancă, faptul că, în ciuda recomandărilor făcute de FMI pe tema restructurării Băncii de Economii și a grupului de bănci asociate ei: „Guvernul a decis să acționeze în alt mod și nu a urmat recomandările FMI”.
În replică, Iurie Leancă a spus, pe 20 iunie, că „instituțiile financiare internaționale..., probabil din greșeală s-au lăsat antrenate în jocuri politice murdare locale”. Într-o înregistrare video publicată tot pe pagina sa de Facebook, el a mai spus că este victima unor „manipulări” din partea „așa-zisei prese independente” și a insistat asupra declarației sale inițiale că ar fi acționat în înțelegere cu instituțiile financiare internaționale. În calitate de argument, a citat din rezumatul unui studiu despre riscurile din sistemul bancar moldovean, despre care a spus că a fost efectuat de o echipă mixtă a FMI și Băncii Mondiale, în februarie 2014.
Dar fostul premier a fost nevoit să recunoască zilele acestea că în perioada „furtului miliardului” s-a consultat frecvent cu unul dintre principalii suspecți, Ilan Șor. Intervievat în emisiunea „Punctul pe azi” a postului TVR Moldova, Leancă a fost întrebat dacă este adevărat că ar fi „coordonat totul cu Șor la telefon sau în restaurante, la mese organizate de Ilan Șor!!!”, așa cum a afirmat într-un mesaj trimis pe pagina de Facebook a emisiunii Igor Grigoriev, fost viceprimar la Orhei și fost consilier al lui Șor.
Iurie Leancă, premier din mai 2013 până în decembrie 2014, a spus mai întâi că s-a întâlnit cu Șor de două ori la guvern, unde l-a invitat în calitate de președinte al Consiliului de Administrație de la Banca de Economii să explice ce se întâmplă la bancă. Presat de moderatorul emisiunii, fostul premier a spus apoi că este posibil să se fi văzut cu Șor „de trei, de patru sau de cinci ori”, inclusiv la restaurant. „Nu exclud că am luat și masa o dată sau de două ori. Și care este problema în sensul acesta?”, a întrebat Leancă.
Fostul premier a justificat întrevederile cu Șor prin nevoia de a se informa din alte surse despre situația din sistemul bancar, sugerând că nu se putea bizui pe instituțiile statului. „Situația era atunci atât de complicată și ... când vedeam că nu am pârghii, că nu am informație suficientă de la o instituție sau alta, vedeam că există o inacțiune din partea instituțiilor de drept care trebuiau să curme aceste lucruri, eram nevoit să vorbesc cu cât mai multă lume ca să încerc să înțeleg totuși care este situația și să vedem ce facem mai departe”, a mai spus Leancă.
Ilan Șor a ajuns șeful BEM tocmai prin decizia guvernului Leancă de a ceda, în august 2013, unor investitori ruși un mare pachet al acțiunilor statului la acea bancă și tot unor investitori ruși.
În același interviu cu TVR Moldova, din 14 iunie, Iurie Leancă a fost întrebat dacă tot Ilan Șor ar putea fi și adevăratul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Concesionarii au fost aleși de Guvernul Leancă, în 2013, în urma unui concurs închis, care a fost criticat între alții de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Au fost prezentați drept investitori ruși, care gestionează și aeroportul din Habarovsk.
Fostul premier spune că, a crezut la acea vreme, că aeroportul este concesionat Rusiei. „Eu țin minte că, la un moment dat, a fost chiar și o hotărâre specială a Guvernului Rusiei în care se spunea că investiția, sau concesionarea aeroportului aparține unei companii rusești, e un interes direct al guvernului rus”. Dar, a continuat Iurie Leancă, „eu nu pot să vă zic, din păcate, cine este astăzi proprietarul companiei care a concesionat aeroportul de la Chișinău. Și dacă o să mă întrebați dacă-i bine sau nu este bine, categoric nu este bine și din toată povestea asta trebuie să tragem concluzii”, a mai spus fostul premier în interviul pentru TRV Moldova.
Relația fostului premier cu adevărul este complicată, cum singur a mărturisit în interviul din martie 2015, din emisiunea Interpol, într-o declarație care merită citat mai pe larg, la final: „Eu nu mint niciodată. Prefer poate uneori să nu spun tot adevărul ... Este un fel de diplomație clasică, așa cum am învățat încă în anii ’80, la Moscova ... Dar, după mine, să minți este un lucru urât de tot”.
europalibera.org