Bătălia pentru 10 miliarde lei; Reforma sistemului de achiziţii publice, blocată de guvernare

După semnarea Acordului de Asociere cu UE, în Republica Moldova a început reformarea sistemului de achiziţii publice. Un element important al noului sistem trebuia să devină o nouă autoritate de soluţionare a contestaţiilor, independentă şi profesionistă - Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor. 

Procesul de crearea a instituţiei respective nu a ţinut pasul altor eforturi de reformare a sistemului şi la momentul actual el este practic stopat, având consecinţe şi riscuri pentru tot cadrul de achiziţii publice, constată economistul Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Indepedent Expert-Grup.

Trucarea licitaţiilor poate fi contestată doar în judecată

Expertul susţine că deşi noua Lege privind achiziţiile publice a intrat în vigoare încă un an în urmă, pe 1 mai 2016 şi stipula că Agenţia Achiziţii Publice (AAP) cedează atribuţiile de soluţionare a contestaţiilor către Agenţia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC), ultima aşa şi nu a fost creată.

„Efectiv, din 1 mai 2016, nu se mai soluţionează contestaţiile în achiziţiile publice, unica opţiune fiind instanţele de judecată”, constată Iurie Morcotîlo.

De notat că numărul de contestaţii depuse în 2015 a fost de 743, variind anual în jurul valorii de 7-8% din totalul procedurilor achiziţiilor publice - o pondere semnificativă în numărul total de proceduri.

Potrivit autorului, situaţia creată este rezultatul inconsecvenţelor temporale în ajustarea cadrului legal din domeniul achiziţiilor publice.
Astfel acum procesul este blocat de Parlament, mai exact de Comisia economie, buget şi finanţe (CEBF), condusă de fostul deputat liberal-democrat Ştefan Creangă. Comisia parlamentară urma să organizeze selectarea consilierilor pentru soluţionarea contestaţiilor (personalul cheie al ANSC).

Consilierii respectivi sunt numiţi de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea CEBF. Dar Comisia a lansat concursul pentru selectarea candidaţilor abia pe 23 decembrie 2016, documentele putând fiind depuse în perioada 2-20 ianuarie 2017.

Pe 1 februarie 2017 a fost publicată lista candidaţilor admişi la concurs. Apoi au urmat două anunţuri de desfăşurare a audierilor candidaţilor selectaţi pe 28 februarie şi 14 martie. Audierile respective nu au avut loc, iar pe pagina oficială a Parlamentului nu există nici o informaţie despre rezultatele audierilor sau cauzele amânării acestora.

„Procesul de selectare a consilierilor s-a stopat. Aşadar, inactivitatea CEBF a dus la faptul că în Republica Moldova deja de un an nu sunt soluţionate contestaţiile de achiziţii publice, iar reforma din acest domeniu fără o ANSC funcţională rămâne una înjumătăţită”, constată expertul.

Interese ascunse

În opinia lui Iurie Morcotîlo, tergiversarea procesului de instituire a ANSC generează un set de riscuri pentru sistemul de achiziţii publice şi eforturile de a-l reforma. Printre riscurile cheie menţionate sunt:

Subminarea încrederii agenţilor economici în imparţialitatea ANSC. Or, tărăgănarea procesului de constituire a instituţiei respective doar generează suspiciuni în mediul de afaceri privind interesele ascunse a persoanelor responsabile de selectarea consilierilor, adică a parlamentarilor. Astfel, toate eforturile de a atrage actori adiţionali în achiziţiile publice şi de a mări competiţia vor fi inutile.

Riscuri mai mari de corupţie în achiziţiile publice pe parcursul ultimului an. Riscurile de corupţie, coluziune sau de alte scheme de mimare a procesului de competiţie în achiziţiile publice sunt legate de faptul că majoritatea agenţilor economici defavorizaţi pe parcursul ultimului an, cel mai probabil, nu au dorit să meargă în instanţele de judecată. Această ezitare ...ţine de complexitatea şi durata proceselor judiciare. În aceste circumstanţe, mulţi potenţiali competitori cel mai probabil au refuzat să participe la achiziţii publice sau să conteste deciziile incorecte.

Fragilitatea succeselor atinse în procesul de reformare a sistemului de achiziţii publice. Până la momentul actual s-au depus eforturi semnificative de modernizare a cadrului de achiziţii publice, ultima iniţiativă fiind modernizarea sistemului electronic de achiziţii publice. Aceste eforturi au fost îndreptate către mărirea transparenţei în achiziţii datorită noului sistem de e-achiziţii, dar ele nu sunt complete fără un mecanism veritabil de contestare.

O piaţă de miliarde de lei

Sectorul achiziţiilor publice a fost şi rămâne unul dintre cele mai atractive şi facile surse de bani pentru companii.

De exemplu datele AAP relevă că în anul 2014, în rezultatul tuturor procedurilor de achiziţie publică, de către autorităţile contractante au fost realizate proceduri de achiziţii publice în valoare totală de 10,84 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei mai mult decât în 2013, ceea ce reprezintă o creştere de 45%.

În anul 2015, cifra a scăzut la 6,46 miliarde de lei. Dar aceasta din cauza crizei economice şi deficitului bugetar de resurse, provocat de frauda bancarpă, care a forţat AAP să sisteze temporar începând cu 7 iulie 2015 licitaţiile. Ulterior au fost reluate, dar s-au tăiat sume mari, de ordinul miliarde, prevăzute pentru achiziţii de lucrări şi produse.

În anul 2016, volumul total de achiziţii publice a crescut cu peste un miliard de lei şi a constituit circa 7,6 miliarde de lei, sau circa 5,6% din PIB.  În acest an piaţa achiziţiilor publice ar putea ajunge şi trece de 10 miliarde de lei.

Cei mai mulţi bani se duc pentru achiziţii de lucrări de construcţie, lucrări de reparaţie, medicamente şi produse petroliere.

Mold-Street.com