Datoria externă a ajuns la 6,6 miliarde de dolari. Cine sunt principalii creditori ai Moldovei

În Parlamentul European a avut loc, marți seara, o dezbatere pe tema Republicii Moldova, după ce mai devreme devenise cunoscut că, în urma ultimelor evoluții politice de la Chișinău forumul legislativ al UE a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă țării noastre de Comisia Europeană. 

Dezbaterea ce are loc în jurul acestui subiect, pe alocuri a devenit foarte aprinsă. Totuși e vorba de o asistență impunătoare: o sută de milioane euro din care 40 de milioane euro sunt fonduri nerambursabile, scrie mold-street.com.

Pentru țara noastră e un volum foarte mare. În plus vine de la cel mai mare partener comercial și cel mai mare finanțator al Moldovei. Astfel o eventuală amânare sau chiar stopare a finanțării ar putea fi un semnal negativ și pentru alte structuri.

Creştere abruptă a angajamentelor şi riscuri majore la deservirea acestora

Mold-Street a analizat care este situația privind finanțarea externă și cine sunt cei mai importanți sponsori ai Moldovei la ora actuală.

Astfel chiar Ministerul Finanţelor constată în raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2016 o creştere abruptă a angajamentelor ţării şi riscuri majore la deservirea acestora.

Or, în anul 2016, datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat cu 213,45 milioane de dolari (sau cu 3,3%) față de anul 2015, constituind 6.594,7 milioane dolari pe 31 decembrie 2016.

România, principalul creditor bilateral

Datele Băncii Naţionale relevă că circa 60% din creşterea datoriei s-a datorat majorării semnificative a angajamentelor externe ale autorităţilor publice: de la 1.353,7 milioane dolari la 1.481,2 milioane dolari.

Un astfel de salt se datorează în mare parte alocării primei tranșe de 60 milioane euro din creditul de 150 milioane euro, acordat de România. În consecință din septembrie 2016, România a devenit principalul creditor bilateral al Moldovei, depășind la acest capitol Japonia și Rusia.

Ținând cont că în februarie 2017, Ministerul Finanțelor român a acceptat cererea Chișinăului de a transfera și a doua tranșă de 50 de milioane de euro, apoi poziția României s-a întărit și acum datoria directă a Moldovei a trecut de 110 milioane dolari.

Totuși datoria de circa 250 de milioane dolari, față de creditorii bilaterali este încă mică în comparație cu cea de 1,21 miliarde dolari, față de organismele financiare internaționale.

Ponderea majoră în soldul datoriei față de creditorii multilaterali este deținută de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA) - circa 564,4 milioane dolari. Urmează FMI cu circa 280 milioane dolari și Banca Europeană pentru Investiții (BEI) - 156 milioane dolari.

Datoria publică creşte prea rapid

Totuși specialiștii Ministerului Finanţelor atestă o creştere semnificativă a tuturor angajamentelor statului.

Astfel pe 31 decembrie 2016, soldul datoriei sectorului public a constituit 59,37 miliarde lei şi s-a majorat cu 16,1 miliarde lei sau cu 37,2% comparativ cu sfârşitul anului 2015, se arată în Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2016.

În consecinţă ponderea datoriei sectorului public în PIB, la 31 decembrie 2016, a constituit 44,2%, cu 8,8 puncte procentuale (p.p.) mai mult decât cota înregistrată la sfârşitul anului 2015.

Acest salt a fost condiţionat în special de majorarea soldului datoriei de stat cu 17,28 miliarde lei, în timp ce soldul datoriei BNM s-a diminuat cu 829,8 milioane lei, datoria întreprinderilor din sectorul public s-a diminuat cu 334,2 milioane lei, iar datoria UAT, s-a diminuat cu 10 milioane lei.

La situaţia din 31 decembrie 2016, datoria externă a sectorului public a constituit 1,78 miliarde de dolari (echivalentul a 35,54 miliarde lei), sau 59,9% din soldul datoriei sectorului public, iar datoria internă a sectorului public a constituit 23,83 miliarde lei (40,1%).

Pe parcursul anului 2016 datoria sectorului public s-a majorat fiind influenţată în special de datoria internă a sectorului public, care a înregistrat o evoluţie ascendentă și s-a majorat cu 143%.

Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase reflectă intervalul de timp în care plăţile ajung la scadenţă. Datoria de stat pe termen scurt se situează la nivelul de 18,7%, ceea ce înseamnă că circa o cincime din soldul datoriei de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an.

Acorduri de împrumut în valoare de circa 400 milioane dolari

Potrivit raportului, pe parcursul anului 2016 au fost negociate 11 acorduri de împrumut dintre care zece în sumă totală de 399,1 milioane dolari au fost semnate, toate pe termen mediu şi lung.

Toate acordurile de finanțare au fost semnate cu instituții multilaterale, inclusiv patru cu Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA), câte două două acorduri de finanţare cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), şi câte un acord de finanţare cu FMI şi BERD.

Citește continuarea pe Mold-street.com