De ce dorește Igor Dodon un sistem electoral mixt

Președintele Igor Dodon și-a justificat inițiativa declarând că prin introducerea votului uninominal, actuala guvernare încearcă să-și mai asigure o șansă.

Sistemul mixt, în schimb, ar păstra sistemul actual partinic și ar răspunde, în opinia sa, la cerințele cetățenilor care își doresc schimbarea sistemului de accedere la putere. Astfel, 51 de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, 25 de deputați pe circumscripții pentru diasporă și regiunea transnistreană, și restul 25 pe circumscripții în interiorul țării.

Spre deosebire de democrați, care propun ca în circumscripțiile din stânga Nistrului să fie organizate alegeri atunci când va fi restabilit controlul constituțional, Igor Dodon susține că cetățenii din regiunea transnistreană ar trebuie să voteze la secțiile deschise în localitățile care se află sub controlul autorităților de la Chișinău.

În cazul cetățenilor moldoveni de peste hotare, Igor Dodon optează pentru majorarea numărului secțiilor de votare și a numărului de buletine pentru o secție, inclusiv a timpului în care vor fi deschise acestea:

„Vin cu propunerea de a organiza pentru diasporă votarea două zile, numărul de buletine-cinci mii și numărul secțiilor de votare să fie stabilit în funcție de datele oficiale, câți cetățeni ai Republicii Moldova sunt în țara respectivă. Aceasta ar însemna că în Federația Rusă ar trebui să fie minim 150 de secții de votare. În Italia, unde sunt aproximativ 200 de mii de moldoveni, împărțiți la trei mii sau la cinci mii, ar trebui să fie minim 40 de secții de votare.”

Democrații susțin însă logica următoare: vreți să votați, înregistrați-vă prealabil, spune deputatul Sergiu Sîrbu într-un interviu pentru Europa Liberă. El notează că numărul alegătorilor înregistrați va fi criteriul de bază pentru cele 101 circumscripții, care includ diaspora și regiunea transnistreană:

„De exemplu, avem trei milioane de alegători în liste, împărțim la 101, am avea aproximativ 30.000 de alegători pe o circumscripție. Totodată, un criteriu important va fi să vedem aproximativ câte circumscripții vom avea în stânga Nistrului şi peste hotarele ţării. Peste hotarele ţării ar putea fi trei, ar putea fi zece, în funcție de numărul de alegători care se vor înregistra prealabil şi în funcție de câţi au votat la ultimele alegeri. Deoarece noi trebuie să cunoaştem aproximativ. Noi nu putem să deschidem, de exemplu, 1.000 de secţii de votare, neștiind dacă, în general, acolo sunt alegători.”

Făcând referire la proiectul democraților privind trecerea la sistem uninominal, Igor Dodon a mai spus că ar fi o greșeală ca studenților să nu li se permită să voteze la locul de studii.

Înainte de scrutinul prezidențial însă, pe când era în poziția de președinte al Partidului Socialiștilor, fracțiune care îl sprijină în continuare, Igor Dodon nu a susținut proiectul de lege care urma să asigure dreptul studenților de a vota în incinta instituțiilor în care învață, și nu neapărat la locul de reședință.

Președintele a mai declarat că numărul de 1500 de semnături pentru un candidat la circumscripție este prea mare și a propus reducerea acestuia până la pragul de 600.

Igor Dodon a cerut retragerea proiectului înregistrat de Partidului Democrat, pentru introducerea sistemului uninominal de vot, chiar dacă, așa cum spune spicherul Andrian Candu, partidul său are acum suficiente voturi ca să schimbe legislația electorală.

Igor Dodon a spus ca nu exclude că Partidul Socialiștilor va formula o inițiativă legislativă ce ar îngloba ideile sale.

europalibera.org