Prutul –un Zid al Berlinului între Moldova și România: Cât ar costa reunificarea celor două state

10 Nov 2014
  Prutul – un Zid al Berlinului între Moldova și România: Cât ar costa reunificarea celor două state

În urmă cu 25 de ani, ceea ce nimeni nu credea că se va întâmpla s-a întâmplat. Zidul Berli­nului a căzut şi drumul spre libertate a fost deschis. Fosta URSS şi statele din Vest a trebuit să accepte reunificarea Germaniei, tăiată după război. Publicația română Ziarul Financiar, astăzi România și Republica moldova se află în aceeași situație ca și Ger­mania de Vest cu cea de Est în urmă cu 25 de ani, întrucât zidul de pe Prut nu a căzut. În aceste condiții, jurnaliștii români au încercat să afle cât ar costa reunificarea dacă s-ar face? 

Reunificarea i-a costat pe nemţi, după unele estimări, 2.000 mld. dolari, bani cheltuiţi pentru infra­structură, ajutoare sociale şi modernizarea întreprinderilor. În 1990, Germania de Vest, cu o populaţie de 64 de milioane de locuitori, avea un PIB total de 1.280 mld. dolari, adică un PIB per capita de 19.000 $.

Germania de Est, cu o populaţie de patru ori mai mică, adică de 16 milioane de locuitori, avea un PIB total de 25 de ori mai mic, adică de 48 mld. dolari, pentru că avea un PIB per capita de doar 3.000 de dolari. Prin urmare, Germania de Est reprezenta cam un sfert din Ger­mania de Vest ca popu­laţie şi a 25-a parte ca PIB.

Este interesant că astăzi, în 2014, Re­pu­blica Moldova reprezintă circa 20% din populaţia României (respectiv 3,6 m­ili­oane faţă de 20 de milioane) şi la nivelul PIB-ului total tot cam a 25-a parte. România are un PIB de circa 147 mld. euro, iar Moldova un PIB de circa 6 mld. euro. Astfel, datele arată că pe nemţii din vest reunificarea i-a costat aproximativ de 1,5 ori PIB-ul anu­lui 1990, bani cheltuiţi în ultimii 25 de ani şi care urmează încă să fie cheltuiţi până în 2019. Extrapolând, pentru România costul ar fi de 1,5 ori PIB-ul anului 2014, adică un necesar de circa 200 mld. euro pentru următorii 25-30 de ani. Suma poate părea uri­aşă, dar în ur­mătorii 30 de ani PIB-ul României va avea o valoare de 5-10 ori mai mare.

Eforturile de integrare au secătuit de putere economia Germaniei. Până la începutul anilor 2000 Germania era adesea descrisă ca „omul bolnav al Europei“.

Între 1998 şi 2005 creşterea medie a PIB-ului a fost de doar 1,2%, luând în calcul recesiunea din 2003, ritm sub cel al majorităţii ţărilor din zona euro. Rata şomajului a urcat de la 9,2% în 1998 la 11,1% în 2005. Dar după Marea Recesiune, Germania a început să fie descrisă ca un „superstar economic“. Spre deo­sebire de vecinii europeni şi de SUA, în Germania şomajul a crescut doar marginal în timpul recesiunii, cu toate că PIB-ul a scăzut accentuat în 2008 şi 2009. De asemenea, exporturile germane au atins niveluri record.

http://agora.md/stiri/4421/prutul-%E2%80%93-un-zid-al-berlinului-intre-moldova-si-romania-cat-ar-costa-reunificarea-celor-doua-state?utm_source=unimedia&utm_medium=widget&utm_campaign=news-widget