Ce vrea Găgăuzia ?
Este mai bine sa dai gres încercând ceva, decât sa excelezi în a nu face nimic.
________________
Ce vrea Găgăuzia? 4 Apr 2014
În ultimii ani, în regiunea de sud a Republicii Moldova tot mai mult se simte sentimentul de separatism. Găgăuzii, despre existența cărora 200 de ani n-a știut nimeni, inclusiv pe timpul URSS, astăzi creează tot mai multe probleme în interiorul Republicii Moldova.
Bulgarii moldoveni, care nici o dată nu au avut probleme cu puterea centrală de la Chișinău, astăzi pledează și ei pentru o suveranitate și independență aparte.
Impotența politică, somnul serviciilor speciale ale Moldovei și frica de fratele mai mare (Rusia), vor crea mari bătăi de cap poporului moldovenesc.
Lupta între clanurile oligarhice (ele și cele politice) pentru privatizarea statului sustrage de la administrarea eficientă a statului.
În condițiile, când autoritățile sunt preocupate mai mult de jefuirea statului, forțele negative interne și externe nu dorm și își realizează pas cu pas planurile de distrugere a Moldovei ca stat.
În timpul URSS minoritatea găgăuză era ignorată. Datorită poporului din Moldova această minoritate etnică a căpătat formă legală ca entitate teritorială autonomă. Este unica entitate de așa formă în lume și se pare o pot pierde.
Dezvoltarea infrastructurii sociale și economice în Găgăuzia a început odată cu adoptarea deciziei politice al Parlamentului Moldovei în 1994. Până atunci, teritoriul Găgăuziei nu avea nici un fel de infrastructură. Însă, după proclamarea de către guvernarea comunistă a vectorului european, acest teritoriu a început să înregistreze realizări în toate domeniile.
Mai accentuat, Găgăuzia a primit ajutoare financiare și granturi pentru dezvoltarea infrastructurii economice și sociale, începând cu anul 2010, după ce parcursul european al Moldovei a devenit prioritatea numărul unu.
Este straniu că minoritatea găgăuză stă cu mâna întinsă spre Uniunea Europeană, iar cu gândul spre Est.
Pentru a clarifica situația o să aduc câteva cifre. Ajutoarele financiare nerambursabile, acordate de către instituțiile financiare internaționale Moldovei, pe cap de locuitor, în Găgăuzia sunt aproape de două ori mai mari decât în restul țării. Găgăuzia prin lege anual primește facilități financiare speciale față de restul teritoriului țării. Cele mai mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii comunale din Moldova sunt în Găgăuzia.
Pentru comparație:
De unde mai mult de 10 miliarde lei pentru Găgăuzia ???*
Toate mijloacele financiare, ajutoarele tehnice și granturile primite de Găgăuzia sunt din partea Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, FMI, Banca Mondială, Guvernul Moldovei, Turcia și unele țări din Europa. Aceasta se întâmplă datorită eforturilor conducerii statului pe toată perioada existenței Găgăuziei ca entitate etnică minoritară în cadrul Moldovei.
Din partea de Est a Moldovei (CSI) Găgăuzia nu a primit pe parcursul a celor 20 de ani nici un cent. Dimpotrivă embargourile impuse de Rusia Moldovei în anii 2006 și 2014 a pus pe burtă domeniul agricol găgăuz și a provocat distrugerea sectorului vitivinicol din aceasta regiune.
Comportamentul autorităților găgăuze nu poate fi înțeles. Aceștia induc poporul în eroare promovând ideile de separare și apropiere de Rusia. Paralel aceștia sunt susținuți de autoritățile din Federația Rusă deschis pe toate căile.
Conducerea Găgăuziei încalcă orice competențe atribuite lor prin Constituție și legea specială adoptată în anul 1994.
Sunt de părere că toate acțiunile de promovare a separatismului găgăuz trebuie calificate ca atare.
Conform Art. 1, aliniatul 4, a legii privind statutul juridic special al Găgăuziei nr.344 din 23.12.1994, găgăuzilor li se dă dreptul la autodeterminare externă, în cazul, dacă statutul Republicii Moldova se schimbă ca stat independent.
Ar fi foarte binevenit ca Parlamentul Moldovei să opereze unele modificări în această lege, care trebuie să reducă din competențele conducerii Găgăuziei, iar în caz de necesitate chiar să o dizolve.
Aceste modificări trebuie operate în cazul, când în această regiune sunt promovate idei separatiste, chemări și amenințări la integritatea teritorială, la nesupunere civilă și acțiuni, care contravin Constituției RM. în special dacă acestea sunt organizate de către conducerea de la Comrat.
În ultimii ani conducerea Găgăuziei a întreprins un șir de acțiuni, care contravin competențelor lor atribuite prin legea supremă și specială.
Au cerut Rusiei să deschidă consulat în Găgăuzia, încălcând competențele, or ignorând puterea centrală și orice norme ale statului Moldova. Această competență revine puterii centrale a RM
Un alt caz este declarația membrului Adunări Populare Ivan Burgudji, prin care cere ca Autonomia găgăuză să-şi formeze propriul Serviciu de Informaţii şi Securitate, care să nu depindă de puterea centrală de la Chişinău. Serghei Arnaut, preşedintele Consiliului înţelepţilor din regiune, susține această idee și motivează precum că Găgăuzia are nevoie de propriul Serviciu de Informaţii şi Securitate.
Anterior, Găgăuzia opta pentru propria Curte Constituţională dar şi pentru statutul de republică.
Acestea sunt chemări care atentează direct la statalitatea RM, iar structurile speciale tac și nu întreprind nimic.
La începutul lunii noiembrie 2014, deputatul comunist Ivan Burgudji a propus ca să elimine limba română din școlile regiunii găgăuze. Astfel, Adunarea Populara din Găgăuzia a decis să interzică utilizarea noțiunilor de limbă, literatura și istorie a românilor.
La mijlocul lunii martie 2014, contrar constituției, deputații din autonomia găgăuză au votat un proiect de decizie privind formarea unei de structuri cu denumirea de ”gardă populară” care va avea menirea să vegheze ordinea publică.
O altă acțiune, care contravine Constituției și statalității RM a fost întreprinsă de către liderii regiunii găgăuze la începutul anului 2013. Astfel în Găgăuzia a început o mișcare de formare a unităților paramilitare de cazaci. Statutul acestor unități contravin prevederilor legale.
În toamna anului 2013 autoritățile găgăuze au organizat un referendum contrar oricăror prevederi constituționale ale Moldovei, în care au cerut integrarea în zona vamală eurasiatică.
Toate aceste acțiuni și altele, care au fost organizate trebuie să-și găsească reflecții în existența de mai departe a acestei autonomii.
În timp ce găgăuzii sunt manipulați de ideile nostalgice ale URSS și despre un viitor luminos doar în componența Federației Ruse, autoritățile de la Chișinău se fac că nu observă aceste acțiuni periculoase pentru statalitatea Moldovei.