1989, Chişinău. Lupta Împotriva Şcolilor Mixte
1989, Chişinău. Lupta Împotriva Şcolilor Mixte
Pentru reamintirea felului cum se vedea în 1989 la Chişinău problema şcolilor mixte, redau articolul “Visul unei nopţi de vară” de Iuliu Gheorghiciuc, publicat în “Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989.
Visul unei nopţi de vară
M-am străduit, dragă cititorule, să-ţi prezint cifrele de mai jos în aşa fel, ca să te plictisesc, ca să nu-ţi trezesc nici o emoţie. Căci azi emoţiile au ajuns să fie un fel de duşmani ai poporului. Preţ pe piaţă au numai acţiunile concrete (al căror timp a sosit) [Simion Grosu, prim-secretarul Partidului Comunist din RSS Moldovenească, ţinuse o cuvîntare publicată în presa chişinăuană, intitulată "Timpul acţiunilor concrete"] şi raţiunea (care trebuie să triumfe) ["raţiunea trebuie să triumfe" era un alt slogan la modă în vremea aceea la Chişinău, cînd se discutau problemele etnice]. Sper totuşi, că nu vor fi interzise căsătoriile din dragoste, ca fiind bazate numai pe emoţii.
Aşa dar, în raionul Sovietic al Chişinăului (fără suburbii) funcţionează 14 şcoli. Sub aspect naţional tabloul e următorul:
Şcoli ruse – 43%
Şcoli micste – 50%
Şcoli moldoveneşti – 7%
Dar o şcoală poate fi mai mare sau mai mică, deaceea ar fi corect să numărăm nu clădirile, în care se află şcolile, ci numărul de locuri, de care dispun ele. Obţinem:
Şcoli ruse – 44%
Şcoli micste – 51%
Şcoli moldoveneşti – 5%
E deja un tablou real? Nu prea, fiindcă n-am definit încă ce-i aceea şcoală micstă. E o şcoală, compusă din două şcoli, dintre care una e rusă, iar alta… ruso-moldovenească. Prima nu face nici o concesie lingvistică “istoriceschi slojivşimsea realiam”, iar a doua… Cred că nu face să începem acuma o discuţie neproductivă relativ la care grai înfrumuseţează pereţii acestei şcoli, răsună pe coridoare şi în curte, la careuri şi consilii pedagogice, adunări pioniereşti şi comsomoliste, manifestări festive şi sportive, subotnice [adunări pentru muncă patriotică] şi voscresnice, lecţii de muzică şi artă plastică, desen liniar şi muncă (toate acestea într-o singură clasă… a fiicei mele).
Mai bine să fim constructivi şi să precizăm statistica, trecînd locurile ocupate de clasele ruse în şcolile micste la rubrica “şcoli ruse”, iar cele rămase, la “şcoli ruso-moldoveneşti”. Astfel vom obţine şi o definiţie scurtă a noţiunii de şcoală micstă: şcoală ruso-ruso-moldovenească. Deci:
Şcoli ruse – 72%
Şcoli ruso-moldoveneşti – 23%
Şcoli moldoveneşti – 5%
Acest tablou e cel mai aproape de realitate şi n-are nimic comun cu statistica oficială (Metoda de calcul o pot ecsplica personal doritorilor).
Pentru a mai face o precizare vom fi nevoiţi, totuşi, să folosim determinativul “şcoli micste”. Şi anume: precum o ştim cu toţii, şcoli nu ne ajung, cele eczistente fiind supraîncărcate. În raionul Sovietic această povară e împărţită frăţeşte în felul următor:
Şcolile ruse – 5% peste numărul de elevi pentru care au fost proiectate
Şcolile micste – 22%
Şcolile moldoveneşti – 37,5%
Nu-i vorbă, problema suprapopulării şcolilor e pe cale de rezolvare. Spre sfîrşitul anului trecut, de eczemplu, în raionul Sovietic a fost dată în folosinţă o şcoală nouă, nr. 60, rusă, prevăzută pentru 1260 locuri şi completată cu 1100 elevi: “S ucetom perspectivî”.
Prea multele cifre simt, că te-au plictisit definitiv, cititorule, dar… să mergem mai departe. Două treimi din numărul elevilor din raion îşi fac studiile în limba rusă. (Circa 67% elevi ocupă 72% locuri, de aici şi decalajul dintre supraîncărcarea unor şcoli). Dar un sfert din numărul acestor elevi sînt… moldoveni. (Cifra e oficială, de la secţia raională de învăţămînt). Trei sferturi din două treimi constituie o doime – cine n-a uitat operaţiile cu fracţiile ordinare, să verifice! iar eu vă comunic concluzia evidentă: în şcolile raionului Sovietic moldovenii constituie o jumătate.
Şi – un mic rezumat. În capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti copiii moldoveni constituie 50 la sută, dar dispun de numai 5 la sută locuri în şcoală naţională;
- calitatea unui loc de studii în şcoala moldovenească cedează mult celui din şcoala rusă, căci pe spaţiul ce revine la 35 elevi în şcoala rusă, în cea moldovenească trebuie să încapă 46;
- din aceste şi alte motive FIECARE AL TREILEA copil moldovean îşi face studiile în limba rusă.
Acestea fiind spuse, cum să nu votăm noi cu ambele mîini pentru acţiuni concrete întru victoria raţiunii?