Moldovenii sunt români și punctum. CAPCANELE recensământului

 
În perioada 1-14 aprilie va avea loc al doilea Recensământ al populației și locuințelor din Republica Moldova.
  
Primul a avut loc în 2004 în perioada guvernării comuniste și a primit o notă negativă din partea specialiștilor, din cauza modului prost de organizare, dar și a rezultatelor privind apartenența etnică a persoanelor anchetate. Deși Biroul Național de Statistică (BNS) anunță că pregătirile pentru Recensământ decurg în colaborare cu experți internaționali, unele întrebări „sensibile” din chestionar lasă loc pentru interpretări.
 
În timpul recensământului din 2014, majoritatea cetățenilor anchetați vor completa două chestionare: 1CL (clădire, locuință) și 2P (persoană). În premieră, pentru țara noastră, respondenții vor indica în ce condiții locuiesc (dotare cu baie și WC, canalizare, mod de încălzire, energia folosită etc.). Toți membrii familiei care au vârsta de 15 ani și mai mult vor trebui să completeze chestionarele cu un pix cu cerneală albastră sau neagră. Recenzorii vor fi cei care vor merge din casă în casă pentru anchetarea respondenților. Potrivit BNS, ei vor fi selectați printr-un concurs public în a doua jumătate a lunii martie, iar numărul lor va atinge circa 9000 de persoane. Directorul general al BNS, Lucia Spoială a declarat că pentru două săptămâni de recensământ intervievatorii vor primi un salariu de 2200 lei.
 
Între naționalitate și etnie*  
Recensământul din 2004 a provocat mari discuții mai ales la capitolul componența etnică a populației. Comuniștii au dorit să demonstreze că românii constituie de fapt o minoritate (2,2%), iar moldovenii majoritari ar fi un grup aparte (75,8%). S-au înregistrat nenumărate cazuri când recenzorii singuri completau anchetele fără a mai vorbi cu cetățenii. Modelul anchetei pentru recensământul din 2014 este mai elaborat, însă întrebarea privind apartenența etnică din nou lasă loc de discuții. Fiecare intervievat va trebui să indice „la libera declarație” ce naționalitate/etnie are. „Nu văd necesitatea să fie indicate două noțiuni: etnie/naționalitate. Nu e o diferență de sens, dar dacă cineva ar dori să facă politică, atunci e altă discuție. Ar fi corect să fie indicată o singură noțiune: ori naționalitate, ori etnie. Dacă familia este mixtă, atunci copilul are dreptul să aleagă etnia unuia din părinți. Conform tradiției, la noi se alege etnia tatălui”, ne-a spus demograful Constantin Matei. Colegul său, doctorul în demografie Valeriu Saiînsus, deja prevede cum va răspunde majoritatea cetățenilor. „E clar că mulți își identifică naționalitatea în raport cu denumirea țării. Și o disting alta decât cea care este. E un risc, deoarece când vorbim de recenzori, numai modul în care aceștia vor pune întrebarea poate să influențeze deja răspunsul”, opinează Valeriu Saiînsus.
 
Al cui ești? Al lui tata  
La fel ca în spațiul CSI, cetățenii vor indica pe anchetă numele, prenumele, precum și patronimicul (în rusă: отчество). La recensămintele din România numele după tată însă nu este cerut. „S-ar putea să păstrăm încă tradiția sovietică cu prenumele după tată, pentru că și în 2004 s-a făcut lucrul acesta”, presupune sociologul Diana Cheianu. „Eu cred că aici e vorba de tradiție. Cred că la noi mai domină mentalitatea rusă. Și acum unii se adresează cu Vasili Ivanovici”, susține demograful Constantin Matei.
 
Ortodoxia este favorizată  
O altă capcană se ascunde când e vorba de indicarea religiei. În ancheta recensământului din România întrebarea a fost formulată simplu „Cărei religii consideră persoana că îi aparține?”, în schimb în ancheta recensământului din Republica Moldova vor fi chiar și variante de răspuns: ortodoxă, altă religie, ateu și nedeclarată. De ce dintre toate religiile, este favorizată doar cea ortodoxă, care e de fapt un cult? „Cred că ar fi mai bine ca întrebarea să fie pusă fără variante de răspuns. Altfel, se reduce din veridicitatea recensământului. Variante propuse influențează răspunsul”, susține demograful Valeriu Saiînsus. „Trebuie să fie enumerate cele care sunt pe teritoriul Republicii Moldova. În afară de ortodoxism, nu putem să nu recunoaștem că la noi sunt și altele”, este de părere Constantin Matei. Mai mult, sociologul Diana Cheianu amintește că „întrebarea de religie este una personală și în foarte puține țări o putem găsi în fișa de recensământ”.
 

Până la recensământ au mai rămas două luni și jumătate. Specialiștii în sociologie și demografie au așteptări mari și își doresc ca erorile din 2004 să nu se repete, iar recenzorii să fie bine pregătiți.
 
COSTURI  
Recensământul va costa circa 90 de milioane de lei, dintre care 51 de milioane sunt alocate din Bugetul de stat. Restul sumei vine din surse externe.
 
LA EST  
Conform legii 90 din aprilie 2012, regiunea transnistreană nu cade sub incidența sectorului de recenzare.
 
Naționalitate vs Etnie  
Naționalitate - apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. Comunitate de oameni cu limbă și cultură comună, care s-a constituit istoricește pe un teritoriu dat.


Etnie - unitate etnică, determinată în timp și spațiu, cu trăsături de civilizație și cultură (limbă, tradiții etc.) comune.
Nota redacției. Noțiunile nu au același sens. Prin urmare, ca naționalitate suntem moldoveni, dar ca etnie suntem români. Autorii anchetei de la BNS au pus însă aceste noțiuni în aceeași oală.
 

 Ion Macovei
http://www.timpul.md/articol/moldovenii-sunt-romani-i-punctum--capcanele-recensamantului-53923.html