Cele 100 de milioane promise de Băsescu şi tarele R. Moldova
România a devenit după aderarea la UE donator junior, având ca ţară prioritară Republica Moldova. În 2010 preşedintele Băsescu promitea Chişinăului 100 de milioane de euro ajutoare de dezvoltare. ”S-a semnat un acord politic la nivel de Parlamente şi guverne, dar a fost o eroare pentru că n-a existat o unitate de implementare iar proiectul a fost blocat. Consecinţele sunt costuri de prestigiu pe termen lung”, a explicat Ciprian Ciucu, director de programe la CRPE în cadrul unei conferinţe dedicate cooperării dintre ONG-urile din România şi Republica Moldova, organizată de FOND.
În deschiderea evenimentului, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a susţinut că ”lucrurile bune în R.Moldova se întâmplă foarte rar şi trebuie să valorificăm perioada de după Vilnius care va fi mai complicată decât cea dinainte de summit pentru că va trebui să demonstrăm că suntem un partener credibil al UE”. În opinia sa, summitul de la Vilnius a fost un succes pentru Chişinău şi un ”succes comun pentru ca instituţiile româneşti au sprijinit drumul european al Republicii Moldova”.
Reniţă consideră că problemele cu care se confrunta cele două ţări sunt similare iar cooperarea între ONG-urile de pe cele două maluri ale Prutului este importantă ”mai ales pentru consolidarea instituţiilor democratice din Moldova, care încă sunt fragile, dar urmează să fie întărite şi europenizate”. Ambasadorul a arătat că R.Moldova se confrunta cu provocări mari precum combaterea flagelului corupţiei şi a evaziunii fiscale.
La rândul său, Ciprian Ciucu, director de programe de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE), a reamintit că asistenţa de dezvoltare promisă Republicii Moldova de către România nu s-a tradus în realitate decât într-o alocare modestă de fonduri.
Deşi preşedintele Băsescu a promis moldovenilor în 2010 un grant nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru 4 ani, România urmând să devină al treilea donator după SUA şi UE, ”acest proiect este blocat în incertitudine politică, lipsă de comunicare şi indecizie”. ” Ce a dat România R.Moldova a fost ad-hoc pentru refacerea caselor afectate de inundaţii şi 9 milioane pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, menit să scadă dependenţa de gazul rusesc. În rest nu s-au dat bani pe baza unei strategii”, a explicat Ciucu, care a arătat că nu a existat o unitate de gestionare a fondurilor promise şi care să se ocupe de implementare.
Cercetătorul consideră că România plăteşte din acest motiv pe termen lung costuri de prestigiu foarte mari, cu atât mai mult cu cât, dincolo de declaraţia preşedintelui Băsescu, s-a semnat şi un acord politic pentru acordarea acestor bani la nivel de Parlamente şi guverne. În opinia lui Ciucu, aceasta a fost o eroare strategică, mai ales ca ”şi banii daţi au fost alocaţi în afara acestui acord”.
Pe de altă parte şi în privinţa ministerelor de resort din cele două ţări care s-au ocupat de aceste fonduri, Ministerul Dezvoltării Regionale şi cancelaria de stat în Republica Moldova, au fost probleme de dialog şi de indecizie. De asemenea, expertul a arătat că singurele instituţii care văd o miză politică în asistenţa de dezvoltare sunt MAE şi Preşedinţia.
”Au fost nişte argumente false care au fost folosite pentru nerealizarea grantului. Unul a fost acela că România trebuie să fie precaută cu cheltuirea banilor că poate vin iar comuniştii la putere în R.M. Altul a fost argumentul lipsei unităţii de implementare şi în final argumentul barajului temporar, potrivit căruia, în ciuda întârzierii, dacă vor fi demarate câteva proiecte mari, grantul va fi deblocat”, a explicat Ciucu.
Totuşi el consideră că România îşi mai poate respecta angajamentul prin eşalonarea banilor pe următorii patru ani şi recomandă direcţionarea lor către nevoile reale ale Republicii Moldova, precum mediul rural. Aşa au făcut ungurii care au ales să finanţeze foarte focusat un domeniu îngust din RM, în cadrul ODA, şi anume protecţia datelor.
Tarele structurale ale R.Moldova
La rândul său, Arcadie Barbăroşie, preşedintele Institutului de Politici Publice de la Chişinău, a făcut o trecere în revistă a problemelor cu care se confrunta Republica Moldova ca ţară aspirantă la integrarea în UE. El a arătat că una dintre cele mai mari provocări este corupţia sofisticată, încurajată de ”formulări vagi, cumpărate, în legislaţie, care admit interpretarea în instanţe cu efecte de evaziune fiscală enorme”.
O altă problemă sunt dosarele politice, blocate de politicieni ca să nu ajungă în justiţie. ”Justiţia a fost transformată într-un sistem, instrument de promovare a intereselor politice şi de afaceri, încă de pe vremea comuniştilor. Justiţia s-a transformat într-o corporaţie închisă, foarte coruptă”, a mai spus Barbăroşie. Mai mult, el a arătat că au existat şi cazuri în care legile adoptate de Parlament au fost modificate până să fie publicate în Monitorul Oficial.
În ciuda acestor tare sistemice, preşedintele IPP consideră că UE va trece cu vederea multe şi va semna acordurile de la Vilnius cu RM, chiar dacă „conducătorii acesteia sunt corupţi”. Pe de altă parte, Barbăroşie atenţionează că ”e nevoie de o alegere informată pentru UE pentru ca societatea e divizată între aderarea la UE şi cea la uniunea eurasiatică. 35% ar opta pentru integrarea europeană, 35% pentru Uniunea vamală şi ceilalţi nu ştiu ce să facă”. În opinia sa, este important şi să li se explice producătorilor moldoveni de ce acordul de liber schimb cu UE îi favorizează şi cum Uniunea îi poate ajuta să producă ”mai bine şi mai ieftin”.
Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/
În deschiderea evenimentului, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a susţinut că ”lucrurile bune în R.Moldova se întâmplă foarte rar şi trebuie să valorificăm perioada de după Vilnius care va fi mai complicată decât cea dinainte de summit pentru că va trebui să demonstrăm că suntem un partener credibil al UE”. În opinia sa, summitul de la Vilnius a fost un succes pentru Chişinău şi un ”succes comun pentru ca instituţiile româneşti au sprijinit drumul european al Republicii Moldova”.
Reniţă consideră că problemele cu care se confrunta cele două ţări sunt similare iar cooperarea între ONG-urile de pe cele două maluri ale Prutului este importantă ”mai ales pentru consolidarea instituţiilor democratice din Moldova, care încă sunt fragile, dar urmează să fie întărite şi europenizate”. Ambasadorul a arătat că R.Moldova se confrunta cu provocări mari precum combaterea flagelului corupţiei şi a evaziunii fiscale.
La rândul său, Ciprian Ciucu, director de programe de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE), a reamintit că asistenţa de dezvoltare promisă Republicii Moldova de către România nu s-a tradus în realitate decât într-o alocare modestă de fonduri.
Deşi preşedintele Băsescu a promis moldovenilor în 2010 un grant nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru 4 ani, România urmând să devină al treilea donator după SUA şi UE, ”acest proiect este blocat în incertitudine politică, lipsă de comunicare şi indecizie”. ” Ce a dat România R.Moldova a fost ad-hoc pentru refacerea caselor afectate de inundaţii şi 9 milioane pentru gazoductul Iaşi-Ungheni, menit să scadă dependenţa de gazul rusesc. În rest nu s-au dat bani pe baza unei strategii”, a explicat Ciucu, care a arătat că nu a existat o unitate de gestionare a fondurilor promise şi care să se ocupe de implementare.
Cercetătorul consideră că România plăteşte din acest motiv pe termen lung costuri de prestigiu foarte mari, cu atât mai mult cu cât, dincolo de declaraţia preşedintelui Băsescu, s-a semnat şi un acord politic pentru acordarea acestor bani la nivel de Parlamente şi guverne. În opinia lui Ciucu, aceasta a fost o eroare strategică, mai ales ca ”şi banii daţi au fost alocaţi în afara acestui acord”.
Pe de altă parte şi în privinţa ministerelor de resort din cele două ţări care s-au ocupat de aceste fonduri, Ministerul Dezvoltării Regionale şi cancelaria de stat în Republica Moldova, au fost probleme de dialog şi de indecizie. De asemenea, expertul a arătat că singurele instituţii care văd o miză politică în asistenţa de dezvoltare sunt MAE şi Preşedinţia.
”Au fost nişte argumente false care au fost folosite pentru nerealizarea grantului. Unul a fost acela că România trebuie să fie precaută cu cheltuirea banilor că poate vin iar comuniştii la putere în R.M. Altul a fost argumentul lipsei unităţii de implementare şi în final argumentul barajului temporar, potrivit căruia, în ciuda întârzierii, dacă vor fi demarate câteva proiecte mari, grantul va fi deblocat”, a explicat Ciucu.
Totuşi el consideră că România îşi mai poate respecta angajamentul prin eşalonarea banilor pe următorii patru ani şi recomandă direcţionarea lor către nevoile reale ale Republicii Moldova, precum mediul rural. Aşa au făcut ungurii care au ales să finanţeze foarte focusat un domeniu îngust din RM, în cadrul ODA, şi anume protecţia datelor.
Tarele structurale ale R.Moldova
La rândul său, Arcadie Barbăroşie, preşedintele Institutului de Politici Publice de la Chişinău, a făcut o trecere în revistă a problemelor cu care se confrunta Republica Moldova ca ţară aspirantă la integrarea în UE. El a arătat că una dintre cele mai mari provocări este corupţia sofisticată, încurajată de ”formulări vagi, cumpărate, în legislaţie, care admit interpretarea în instanţe cu efecte de evaziune fiscală enorme”.
O altă problemă sunt dosarele politice, blocate de politicieni ca să nu ajungă în justiţie. ”Justiţia a fost transformată într-un sistem, instrument de promovare a intereselor politice şi de afaceri, încă de pe vremea comuniştilor. Justiţia s-a transformat într-o corporaţie închisă, foarte coruptă”, a mai spus Barbăroşie. Mai mult, el a arătat că au existat şi cazuri în care legile adoptate de Parlament au fost modificate până să fie publicate în Monitorul Oficial.
În ciuda acestor tare sistemice, preşedintele IPP consideră că UE va trece cu vederea multe şi va semna acordurile de la Vilnius cu RM, chiar dacă „conducătorii acesteia sunt corupţi”. Pe de altă parte, Barbăroşie atenţionează că ”e nevoie de o alegere informată pentru UE pentru ca societatea e divizată între aderarea la UE şi cea la uniunea eurasiatică. 35% ar opta pentru integrarea europeană, 35% pentru Uniunea vamală şi ceilalţi nu ştiu ce să facă”. În opinia sa, este important şi să li se explice producătorilor moldoveni de ce acordul de liber schimb cu UE îi favorizează şi cum Uniunea îi poate ajuta să producă ”mai bine şi mai ieftin”.
Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/