Traian Băsescu: Criza din Siria poate lovi în Republica Moldova
Consideraţi că este posibilă o intervenţie în Siria alături de SUA?
Răspunsul categoric este nu, pentru că SUA pun problema unei intervenţii chirurgicale, dar asta nu înseamnă că, dacă SUA vor lua decizia de a interveni în Siria, nu vom fi solidari, pentru că nici România nu poate accepta ideea folosirii gazelor toxice de luptă. Problema pe care o avem este următoarea: unde ne ducem cu o astfel de intervenţie? La întâlnirea cu Corpul Diplomatic Român, am spus că ne menţinem liniile de politică externă, prudenţă faţă de intervenţia în forţă în Siria şi solidaritate cu aliaţii noştri care vor lua această decizie. Spun solidaritate pentru că n-o să mă consulte nimeni, ştiind că n-am capabilităţi militare pentru tipul de intervenţie pe care mizează SUA acolo. Astfel de capabilităţi le au doar câteva ţări: SUA, Marea Britanie, Franţa şi Canada. Am vorbit despre nevoia de prudenţă pentru că sunt diverse abordări ale statelor din jurul Siriei. Turcia vrea o intervenţie directă la sol, Iordania va fi solidară, Iranul are alte obiective, Israelul are alte obiective. Problema care se pune în cazul unei intervenţii militare, chirurgicale a SUA este: această intervenţie va avea sau nu va avea ripostă? SUA programează o intervenţie de două zile, 100 sau 200 de rachete Tomahawk pentru diminuarea capacităţii armatei siriene de a utiliza gaze toxice.
Va riposta Damascul sau nu?
După părerea mea, va riposta. Ce se întâmplă dacă Damascul loveşte unul dintre distrugătoarele americane? Cât de chirurgicală va mai rămâne operaţiunea? Cum va reacţiona Hezbollahul, care este în Siria? Va genera provocări aruncând racheta peste Israel şi Turcia? Dacă Turcia primeşte câteva rachete pe teritoriu, trase nu de armata siriană, ci de Hezbollah, va invada Siria? De aceea, eu am spus prudenţă. Nu poţi să gândeşti politica externă în astfel de situaţii ca pe o nuntă la care te duci cu floricica în piept. Să facem ultimul scenariu: cade Guvernul Assad, iar actualul front de eliberare naţională vine la putere. Cu care din secţiuni? Cu al-Qaeda? Cu alte grupări teroriste, cu Fraţii Musulmani? Care din facţiuni va dobândi puterea? Ce se întâmplă cu influenţa ruşilor în Siria odată cu schimbarea Guvernului Assad, în urma unui război care înseamnă un măcel? Mai rămâne Rusia cu singura ei bază din Mediterana de Est, dacă vine altcineva în locul lui Assad? Presupunem că îndepărtarealui Bashar al-Assad va genera pierderea acestei baze, unde se va recompensa Federaţia Rusă ca pierdere de prestigiu? După Kosovo, s-a compensat în Georgia. Ce ar fi cel mai la îndemână acum? Transnistria. Lucrurile sunt mult mai complicate şi sunt obligat să gândesc în termenii cei mai răi. La fel de bine se poate ca Guvernul Assad să nu reacţioneze şi să-şi încaseze cele 200 de rachete. Mai există un risc. Dacă nu reacţionezi la bomba atomică a săracului, pentru că astea sunt gazele toxice de luptă, te gândeşti să nu reacţionezi nici la bomba atomică a Coreei de Nord, nici la cea a Iranului.
Răspunsul categoric este nu, pentru că SUA pun problema unei intervenţii chirurgicale, dar asta nu înseamnă că, dacă SUA vor lua decizia de a interveni în Siria, nu vom fi solidari, pentru că nici România nu poate accepta ideea folosirii gazelor toxice de luptă. Problema pe care o avem este următoarea: unde ne ducem cu o astfel de intervenţie? La întâlnirea cu Corpul Diplomatic Român, am spus că ne menţinem liniile de politică externă, prudenţă faţă de intervenţia în forţă în Siria şi solidaritate cu aliaţii noştri care vor lua această decizie. Spun solidaritate pentru că n-o să mă consulte nimeni, ştiind că n-am capabilităţi militare pentru tipul de intervenţie pe care mizează SUA acolo. Astfel de capabilităţi le au doar câteva ţări: SUA, Marea Britanie, Franţa şi Canada. Am vorbit despre nevoia de prudenţă pentru că sunt diverse abordări ale statelor din jurul Siriei. Turcia vrea o intervenţie directă la sol, Iordania va fi solidară, Iranul are alte obiective, Israelul are alte obiective. Problema care se pune în cazul unei intervenţii militare, chirurgicale a SUA este: această intervenţie va avea sau nu va avea ripostă? SUA programează o intervenţie de două zile, 100 sau 200 de rachete Tomahawk pentru diminuarea capacităţii armatei siriene de a utiliza gaze toxice.
Va riposta Damascul sau nu?
După părerea mea, va riposta. Ce se întâmplă dacă Damascul loveşte unul dintre distrugătoarele americane? Cât de chirurgicală va mai rămâne operaţiunea? Cum va reacţiona Hezbollahul, care este în Siria? Va genera provocări aruncând racheta peste Israel şi Turcia? Dacă Turcia primeşte câteva rachete pe teritoriu, trase nu de armata siriană, ci de Hezbollah, va invada Siria? De aceea, eu am spus prudenţă. Nu poţi să gândeşti politica externă în astfel de situaţii ca pe o nuntă la care te duci cu floricica în piept. Să facem ultimul scenariu: cade Guvernul Assad, iar actualul front de eliberare naţională vine la putere. Cu care din secţiuni? Cu al-Qaeda? Cu alte grupări teroriste, cu Fraţii Musulmani? Care din facţiuni va dobândi puterea? Ce se întâmplă cu influenţa ruşilor în Siria odată cu schimbarea Guvernului Assad, în urma unui război care înseamnă un măcel? Mai rămâne Rusia cu singura ei bază din Mediterana de Est, dacă vine altcineva în locul lui Assad? Presupunem că îndepărtarealui Bashar al-Assad va genera pierderea acestei baze, unde se va recompensa Federaţia Rusă ca pierdere de prestigiu? După Kosovo, s-a compensat în Georgia. Ce ar fi cel mai la îndemână acum? Transnistria. Lucrurile sunt mult mai complicate şi sunt obligat să gândesc în termenii cei mai răi. La fel de bine se poate ca Guvernul Assad să nu reacţioneze şi să-şi încaseze cele 200 de rachete. Mai există un risc. Dacă nu reacţionezi la bomba atomică a săracului, pentru că astea sunt gazele toxice de luptă, te gândeşti să nu reacţionezi nici la bomba atomică a Coreei de Nord, nici la cea a Iranului.