1253

Ce a obţinut R. Moldova în 21 de ani de aflare în CSI?



Reacţia delegaţiilor oficiale ruseşti venite cu scopul de a investi la noi (de regulă acestea vin atunci când se discută contractele de livrare a gazelor), este constantă: „Nu avem în ce investi”. Îmi i-au îndrăzneala, totuşi, pentru care îmi cer şi mii de scuze, de a spune că pentru a face investiţii trebuie să mai ai şi alte lucruri în afară de bani.
 
 
 
 
 
 
 
Principalul rezultat obţinut demonstrează,
că în comparaţie cu alte blocuri de ţări,
NAFTA a contribuit cu peste 70 la sută
în creşterea investiţiilor directe în Mexic
 
Edouard Aghion, NAFTA and its Impact on Mexico, Decembrie 2011
 
 
Ziceam în numărul trecut că vom analiză efectele impactului prezenţei în CSI asupra influxurilor Investiţiilor Străine Directe (ISD) în Republica Moldova. Ar fi fost frumos să analizăm ISD în toată amploarea lor, dar la ceea se numesc investiţii directe peste hotare suntem atât de becisnici încât ar trebui să vorbim despre „zero”. Dar asta ţine de matematică sau de filosofie.
 
De ce anume ISD?  Pentru că, dacă este s-o începem de la lucruri banale, ISD reprezintă barometrul climatului de afaceri dintr-o ţară care (barometrul), la rândul lui, este fundamentul pentru creşterea economică. Pentru că rezultatele cercetărilor empirice au relevat existenţa unor corelaţii puternice între evoluţia economică a statelor în perioada tranziţiei şi ISD per capita, între creşterea productivităţii totale a factorilor de producţie şi raportul „ISD/PIB”. Pentru că ISD impulsionează creşterea economică prin intermediul transferurilor tehnologice, implementarea proceselor noi de producere şi abilităţilor performante de activitate. Pentru că ISD sunt considerate  o formă „bună” a  fluxurilor de capital şi manifestă efecte pozitive, în special, în ţările cu deficienţe de surse de finanţare printre care ar putea fi trecută şi Moldova (vezi Figura).

Sursa: World Bank, World Development Indicators
Pe marginea figurii vom face numai o singură remarcă: Indicatorul similar pentru ţările dezvoltate trece mult peste 100%.
 
Situaţia investiţională a Moldovei nu este una tocmai favorabilă. Deşi rata ISD la PIB trece  peste cea medie a CSI-ului, ea este departe de a fi pe potriva indicatorului similar din ţările cu imaginea mai bună în acest domeniu (a se vedea Figura 2). Am inclus aici rata “ISD/PIB” pentru Estonia, de departe cea mai bună parteneră ex-sovietică pe această filieră şi, care pe lângă celelalte plusuri, a avut “mintea” (ca anvelopă a tuturor calităţilor bune) să nu semneze acordurile CSI şi să se orienteze către parteneri – potenţi investiţional. Am inclus şi Mexicul, cel care în 1994 punea în aplicare acordul NAFTA, luat de noi, în semn de apreciere, ca punct de referinţă.
 
Vreau să anticipez bucuria celor care ar voi să spună că am fost mai tot timpul peste Mexic şi uneori chiar “atingeam” Estonia la indicatorul “ISD/PIB”, iar anul 2011 a fost unul glorios pentru noi: nivelul ratei ISD în PIB a atins o cotă de 4.2%, faţă de 1.8%, pentru Mexic şi 2.0%, pentru Estonia. La noi rămân foarte reduse ISD per capita (flux şi stoc) care aproape că nu evoluează: din 2008 până în 2011 ISD per capita (flux) s-a redus de peste 2 ori, de la 199 USD la 79 USD, iar ISD per capita (stoc), pe acelaşi interval de timp a crescut cu 18%, de la 759 USD la 891 USD.

Sursa: World Bank, World Development Indicators
Indicatorii similari pentru Estonia în anul 2011 au fost de 192 USD/per capita (flux) şi 12484 USD/per capita (stoc).
 
În linii generale, ISD în economia naţională au înregistrat un trend ascendent (a se vedea Figura 3) cu involuţii în doi ani: anul 1999 care a fost, după cum am menţionat cu altă ocazie, anul celui mai mare declin în creştere output-ului Republicii Moldova şi, pe de asupra, anul de după criza mondială din 1998 şi anul 2009 care i-a urmat următoarei crize mondiale, cea  din 2008.
 
În scurtele comentarii lăsate aici vom menţiona faptul investiţiilor preponderente în capitalul social al sectoarelor economiei naţionale, altele decât cel bancar. De asemenea, bucură faptul reinvestirii pe parcursul  ultimilor 5 ani a venitului obţinut din investiţii.
 
Nu ne vom ocupa de investiţiile de portofoliu, de creditele pe termen mediu şi lung cât şi de celelalte forme de circulaţie internaţională a capitalurilor, pe potrivă de importante ca şi ISD în asigurarea surselor financiare necesare dezvoltării economice a statelor în epoca modernă. Proiectarea relaţiilor economice dintre ţări pe aceste forme oferă subiecte la fel de interesante de cercetare. Vom reveni la momente oportune şi la aceste subiecte.
 
Dacă ne întoarcem la ISD, vom examina în cele ce urmează  segmentul investiţional care leagă Moldova de spaţiul CSI (Figura 4).  Insignificante ca volume investiţiile venite din spaţiul comunitar foarte rar depăşesc nivelul de zece la sută din totalul investiţiilor venite pe parcursul a 20 de ani de „membri” în acest bloc de ţări extrem de specific. Pronunţata evidenţă a anului 2001, când investiţiile CSI – iste au atins aproape jumătate din total, este cauzată de transmiterea de către Moldova a unei părţi din patrimoniu (reţelele de distribuţie) companiei ruse “Gazprom” în contul datoriilor pentru gaze, care a fost trecută ca investiţie directă. În 2002 situaţia a revenit la normal, adică la talpa diagramei.

Sursa: BNM. Balanţele de plăţi a Republicii Moldova.
 
De fapt, dacă este să fim corecţi, Comunitatea Statelor Independente are foarte puţin în comun cu procesul investiţional din Moldova. Partea „leului” (a unuia bătrân, pe ducă) aici este deţinută, bineînţeles, de către Rusia, mai vin cu câte ceva Ucraina şi Belarus, iar în rest investiţiile lipsesc cu desăvârşire.
 

Sursa: BNM. Balanţele de plăţi a Republicii Moldova.
Nu cred că este cazul să ne supărăm pe Rusia pentru faptul cum înţelege ea funcţionarea grupurilor pan-statale şi că investeşte puţin în economia Moldovei. Aceeaşi atitudine când vine vorba  de ISD este aplicată faţă de tot spaţiul CSI. (a se vedea Tabelul). Cauzele acestei lipse constante de interes investiţional (rata investiţiilor în spaţiul CSI pe parcursul a 8 ani nu s-a modificat esenţial) sunt multiple şi nu avem timp să ne oprim la ele. Dar, mi se pare, că mai mai bine decât Vasilii Melnicenco, preşedintele unei bune gospodării agricole din Ural, nimeni nu este apt să exprime miezul acestor cauze. La un Forum economic, ţinut la Moscova la începutul lunii curente, omul a spus următoarele:”Россия производит впечатление великой страны, но больше ничего не производит”. Am citit un amplu interviu cu el aşa încât cuvintele spuse nu mi se par rupte din context. Le-am pus cu inima deschisă, de asta nici nu le-am tradus.
Investiţiile directe ale Rusiei în străinătate

Dacă priveşti acest tabel poţi să găseşti o primă explicaţie a reacţiilor delegaţiilor oficiale (de vizitele neoficiale nu avem ştire) ruseşti venite cu scopuri de a investi câte ceva pe la noi. E drept că în mare parte aceste delegaţii vin atunci când se discută contractele de livrare a gazelor, dar asta este mai puţin important. Reacţia este constantă: „Nu avem în ce investi”. Îmi i-au îndrăzneala, totuşi, pentru care îmi cer şi mii de scuze, de a spune că pentru a face investiţii trebuie să mai ai şi alte lucruri, nu numai bani.
 
Eu a-şi vrea, în final, să amintesc despre relaţiile investiţionale dintre Mexic şi SUA în cadrul NAFTA. De când a intrat în vigoare Acordul, rata ISD venite în Mexic din SUA nu s-a modificat: a rămas aceiaşi – 38%. S-au triplat, însă, volumele ISD americane concomitent cu mai mult decât triplarea investiţiilor venite din altă parte.
 
În urma semnării NAFTA, Mexicul, cel mai mult şi-a dorit sporirea atractivităţii investiţionale a ţării. Noi ce ne dorim făcând parte din CSI ?
 
Ion DECUSEARĂ, 15 APRILIE 2013  
http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=8529:ce-a-obinut-republica-moldova-in-21-de-ani-de-aflare-in-csi&catid=98:economie&Itemid=469

0