Ura ca ocupaţie cotidiană
Nu vreau să renunţ la ura mea.Ura este acel sentiment care în mod surprinzător pentru unii mă ţine viu în societate,îmi permite să supravieţuiesc în această tară,îmi permite să judec limpede cît mai departe de ipocrizie şi de abstracţionism.Este sentimentul după care mă conduc pentru o relaţionare cu societatea cît mai reala,firească şi mai plauzibilă.Pe lîngă toate astea,dacă stau să mă inventariez,ura este singurul lucru pe care îl posed,a nu se întelege că sunt posedat de ura,eu posed acest sentiment care este şi foarte intens.Am această ocupaţie de dimineaţă pîna seara să caut,să identific,şi să îmi bat joc cu ură şi dispreţ de orice fel de eveniment,personaj care CONTINUARE