„Lista neagră“ a economiilor riscante din Uniunea Europeana

Foto: afp

Mario Monti (stânga), premierul italian, Lucas Papademos (centru) şi Nicolas Sarkozy conduc trei dintre cele mai riscante economii din UE



 

Italia, Spania, Ungaria şi Cipru sunt cele mai vulnerabile economii din UE şi trebuie să ia măsuri rapide, altfel riscă să ajungă în situaţia Greciei.

 

Comisia Europeană a prezentat ieri prima sa evaluare realizată prin mecanismul de alertă, intrat în vigoare anul trecut, ca parte a pachetului de guvernanţă economică aprobat de Bruxelles. Practic, UE a întocmit o „listă neagră" a economiile ce prezintă risc pentru UE, cu potenţial de a ajunge în situaţia Greciei, care aşteaptă acum un al doilea împrumut de urgenţă de la UE şi FMI, în valoare de până la 130 de miliarde de euro. Cele mai fragile economii din blocul comunitar sunt Italia, Spania, Ungaria şi Cipru, Madridul riscă sancţiuni severe pentru derapajele bugetare. 


De asemenea, situaţia a 12 state (cele patru menţionate mai sus, plus Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie) trebuie investigată îndeaproape, a anunţat ieri Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, în plen, la Strasbourg.

 

UE ar putea anunţa sancţiuni pentru noul guvern spaniol din cauza întârzierii aplicării măsurilor de austeritate, dar şi din cauza deteriorării situaţiei finanţelor publice care riscă să afecteze şi mai mult perspectivele de creştere economică, au declarat oficiali ai UE, citaţi de Reuters.


Ce sancţiuni riscă statele


Mecanismul de alertă a fost elaborat în cadrul programului de guvernanţă economică elaborat la Summitul UE de la 9 decembrie. Practic, pe baza unei serii de indicatori economici relevanţi, oficialii UE vor să depisteze riscul sistemic, care poate destabiliza economia întregului bloc. Acest mecanism este strâns legat de procedura de deficit excesiv, care intră în funcţiune în momentul în care un stat are deficitul bugetar de peste 3% din PIB.

 

Totodată, acordul elaborat atunci de liderii europeni prevede ca, în astfel de cazuri speciale, să se demareze automat şi un mecanism de corecţie a derapajelor, care să readucă statul respectiv pe drumul cel bun. Tot acest acord - la care aderă toate statele UE, mai puţin Marea Britanie şi Cehia - prevede că ţările pot fi amendate în aceste situaţii cu până la 0,1% din PIB, iar banii strânşi astfel vor fi viraţi către fondul de urgenţă al UE.


Primele evaluări au fost anunţate la mijlocul lui ianuarie: Ungaria nu a respectat recomandările Comisiei şi riscă să piardă fondurile europene pe anul viitor - singura sancţiune ce i se poate aplica. Belgia, Cipru, Malta şi Polonia sunt şi ele sub monitorizare, dar pe drumul cel bun.


Moody's retrogradează şase state UE


Perspectivele slabe ale economiei europene au determinat agenţia de evaluare financiară Moody's să retrogradeze şase state din zona euro (Italia, Spania, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Malta), schimbând totodată perpectivele ratingurilor  şi Franţei, Austriei şi Marii Britanii.  Moody's a devenit astfel prima agenţie de evaluare financiară care pune sub semnul întrebării ratingul Marii Britanii („Aaa").


Acordul cu UE-FMI-BM susţine ratingul României


Programul României cu UE, Fondul şi Banca Mondială şi respectarea condiţiilor impuse prin acesta susţin ratingul României, împiedicând ca situaţia fiscală a ţării să devină victimă a incertitudinii politice, se arată într-o analiză a agenţiei de evaluare financiară Moody's. La începutul săptămânii trecute, premierul Emil Boc şi cabinetul acestuia şi-au dat demisia, ca urmare a protestelor după doi ani de măsuri de consolidare fiscală. În pofida incertitudinii, în aceeaşi zi, FMI a anunţat că se aşteaptă ca acordul preventiv, semnat de România cu Fondul, UE şi BM, să continue.