Învăţământul şi cercetarea
În concepţia Partidului Naţional Liberal învăţământul reprezintă o prioritate naţională, prin el putându-se asigura renaşterea morală şi socială a României.
Principalele aspecte ale strategiei Partidului Naţional Liberal pentru asigurarea acestui imperativ sunt:
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul privat trebuie să fie sprijinit de stat, prin credite returnabile în 5 - 10 ani, cu dobândă minimă compensată de la bugetul statului, după ce a fost acreditat, atestat şi dovedit viabil; creditele vor putea fi alocate după cel puţin 5 ani de funcţionare a instituţiei respective.
Partidul Naţional Liberal susţine crearea cadrului legislativ necesar organizării învăţământului privat de toate gradele.
Învăţământul de stat
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul de stat trebuie să (re)devină competitiv. Pentru aceasta, după 5 ani de la începerea acestui program, fondurile alocate dezvoltării şi dotării instituţiilor de învăţământ vor fi date şi în funcţie de rezultate. Acest principiu este aplicabil numai formelor de învăţământ de la liceu, inclusiv, în sus.
Se vor statua "şcoli cu tradiţie", şcolile generale ai căror absolvenţi au intrat în liceu în proporţie de cel puţin 80%; "licee de tradiţie", liceele ai căror absolvenţi au intrat într-o facultate în proporţie de 80%; "universităţi cu tradiţie", universităţile ai căror absolvenţi au fost angajaţi în proporţie de 60% după primul an de la absolvire. Personalul din aceste unităţi şcolare va beneficia de o majorare cu 30% a salariului, pentru încurajarea unui proces de învăţământ de calitate.
Va fi demarat un program de realizare a unor manuale alternative pentru aceeaşi disciplină, ceea ce va crea cadrul necesar unui învăţământ competitiv şi responsabil.
Statul trebuie să susţină dorinţa de şcolarizare ulterioară învăţământului minimal obligatoriu.
Cadrele didactice angajate în unităţile de învăţământ din mediul rural, trebuie să beneficieze de facilităţi susţinute de la bugetul de stat şi din bugetul local pentru a fi încurajate să se stabilească definitiv în comuna în care au activitate didactică.
Se va iniţia un program de construire de noi şcoli şi licee, respectiv de extindere a celor existente, astfel ca până în anul 2000 să existe doar clase cu maximum 25 de elevi.
Absolvenţii de liceu vor cunoaşte obligatoriu o limbă străină de circulaţie internaţională.
Se va dezvolta sistemul de şcoli profesionale de profil agricol, industrial şi economic pentru crearea unei forţe de muncă cu înaltă calificare.
Autonomia universitară va constitui elementul de bază al creşterii calităţii procesului de învăţământ superior.
Se vor crea condiţiile necesare renunţării la examenul de admitere în facultate.
Bursa studenţească va acoperi cheltuielile de întreţinere şi studii.
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior militar vor putea să se înscrie la doctorat, cu frecvenţă, în urma promovării examenului de admitere la doctorat, aceştia beneficiind de o bursă acordată din fondurile M.Ap.N., respectiv M.I.
Învăţământul medical, învăţământul pedagogic, învăţământul juridic, precum şi alte forme de învăţământ la solicitarea organizaţiilor profesionale recunoscute, vor organiza concursuri la nivel naţional pentru atestarea profesională conform normelor europene, în scopul recunoaşterii diplomelor.
Va fi demarat un program de susţinere materială prin împrumuturi a absolvenţilor cu performanţe şcolare deosebite, care doresc să aibă iniţiative productive proprii, în vederea integrării lor rapide în viaţa economică.
Cercetarea universitară În concepţia Partidului Naţional Liberal cercetarea ştiinţifică universitară este un element definitoriu al calităţii învăţământului superior.
Pentru aceasta, în concepţia Partidului Naţional Liberal trebuie ca:
Principalele aspecte ale strategiei Partidului Naţional Liberal pentru asigurarea acestui imperativ sunt:
- crearea cadrului legislativ necesar pentru asigurarea compatibilităţii învăţământului românesc cu învăţământul european, păstrând în acelaşi timp tradiţiile şcolii româneşti;
- învăţământul, de stat şi privat, trebuie organizat pe baze democratice, umaniste şi morale astfel încât acesta să răspundă exigenţelor viitoarelor generaţii;
- învăţământul se finanţează de la bugetul de stat în limita a minimum 6% din PIB, precum şi din alte surse legale (sponsorizări, venituri proprii) ce constituie surse extrabugetare;
- asociaţiile profesionale şi federaţiile sindicatelor din învăţământ, recunoscute la nivel naţional, vor fi cointeresate să participe la organizarea şi desfăşurarea sistemului vocaţional de învăţământ, care va fi axat în primul rând pe problemele combaterii şomajului şi reciclarea forţei de muncă;
- va fi sprijinit învăţământul de toate gradele în limba română din cadrul comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării, astfel ca acestea să-şi recâştige identitatea culturală;
- se va crea cadrul instituţional şi material necesar pentru trecerea, prin învăţământ, la viitoarea societate informaţională;
- se vor stimula relaţiile unităţilor de învăţământ cu unităţi similare din ţările centrale şi sud-est europene, atât la nivel liceal, cât şi universitar, lăsându-se acestora totala iniţiativă şi autonomie, pentru asigurarea unei integrări europene a sistemului de învăţământ românesc, până în anul 2000.
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul privat trebuie să fie sprijinit de stat, prin credite returnabile în 5 - 10 ani, cu dobândă minimă compensată de la bugetul statului, după ce a fost acreditat, atestat şi dovedit viabil; creditele vor putea fi alocate după cel puţin 5 ani de funcţionare a instituţiei respective.
Partidul Naţional Liberal susţine crearea cadrului legislativ necesar organizării învăţământului privat de toate gradele.
Învăţământul de stat
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul de stat trebuie să (re)devină competitiv. Pentru aceasta, după 5 ani de la începerea acestui program, fondurile alocate dezvoltării şi dotării instituţiilor de învăţământ vor fi date şi în funcţie de rezultate. Acest principiu este aplicabil numai formelor de învăţământ de la liceu, inclusiv, în sus.
Se vor statua "şcoli cu tradiţie", şcolile generale ai căror absolvenţi au intrat în liceu în proporţie de cel puţin 80%; "licee de tradiţie", liceele ai căror absolvenţi au intrat într-o facultate în proporţie de 80%; "universităţi cu tradiţie", universităţile ai căror absolvenţi au fost angajaţi în proporţie de 60% după primul an de la absolvire. Personalul din aceste unităţi şcolare va beneficia de o majorare cu 30% a salariului, pentru încurajarea unui proces de învăţământ de calitate.
Va fi demarat un program de realizare a unor manuale alternative pentru aceeaşi disciplină, ceea ce va crea cadrul necesar unui învăţământ competitiv şi responsabil.
Statul trebuie să susţină dorinţa de şcolarizare ulterioară învăţământului minimal obligatoriu.
Cadrele didactice angajate în unităţile de învăţământ din mediul rural, trebuie să beneficieze de facilităţi susţinute de la bugetul de stat şi din bugetul local pentru a fi încurajate să se stabilească definitiv în comuna în care au activitate didactică.
Se va iniţia un program de construire de noi şcoli şi licee, respectiv de extindere a celor existente, astfel ca până în anul 2000 să existe doar clase cu maximum 25 de elevi.
Absolvenţii de liceu vor cunoaşte obligatoriu o limbă străină de circulaţie internaţională.
Se va dezvolta sistemul de şcoli profesionale de profil agricol, industrial şi economic pentru crearea unei forţe de muncă cu înaltă calificare.
Autonomia universitară va constitui elementul de bază al creşterii calităţii procesului de învăţământ superior.
Se vor crea condiţiile necesare renunţării la examenul de admitere în facultate.
Bursa studenţească va acoperi cheltuielile de întreţinere şi studii.
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior militar vor putea să se înscrie la doctorat, cu frecvenţă, în urma promovării examenului de admitere la doctorat, aceştia beneficiind de o bursă acordată din fondurile M.Ap.N., respectiv M.I.
Învăţământul medical, învăţământul pedagogic, învăţământul juridic, precum şi alte forme de învăţământ la solicitarea organizaţiilor profesionale recunoscute, vor organiza concursuri la nivel naţional pentru atestarea profesională conform normelor europene, în scopul recunoaşterii diplomelor.
Va fi demarat un program de susţinere materială prin împrumuturi a absolvenţilor cu performanţe şcolare deosebite, care doresc să aibă iniţiative productive proprii, în vederea integrării lor rapide în viaţa economică.
Cercetarea universitară În concepţia Partidului Naţional Liberal cercetarea ştiinţifică universitară este un element definitoriu al calităţii învăţământului superior.
Pentru aceasta, în concepţia Partidului Naţional Liberal trebuie ca:
- bugetul cercetării universitare alocat de la bugetul statului, distinct de fondurile alocate învăţământului, urmează să crească astfel: în 1997: 0,1%; în 1998: 0,15%; în 1999: 0,2%; în 2000: 0,3%; în 2006: 1%;
- să se iniţieze un program pentru dotarea cu aparatură modernă a unităţilor de învăţământ, şi mai ales a celor de învăţământ superior, în vederea alinierii acestora cu unităţile similare din Europa de Vest şi pentru pregătirea unor absolvenţi cu performanţe la nivel mondial;
- să fie încurajate unităţile de învăţământ superior al căror potenţial face posibilă crearea unor institute de cercetare proprii;
- să se creeze condiţiile de integrare a unor institute de cercetare în reţeaua unităţilor de învăţământ superior; astfel se preconizează ca până în anul 2000 majoritatea institutelor de cercetare actuale să fie integrate sistemului de învăţământ superior.