1005

Politica socială a Partidului Naţional Liberal

Ordinea publică 1. Obiective Obiectivele principale ale politicii Partidului Naţional Liberal în domeniul ordinii publice sunt următoarele:
  • protecţia exercitării drepturilor şi libertăţilor individuale;
  • siguranţa cetăţeanului şi a bunurilor sale;
  • reducerea ratei criminalităţii;
  • asigurarea climatului de ordine necesar pentru buna funcţionare a instituţiilor statului.
2. Direcţiile reformei Ministerului de Interne În concepţia Partidului Naţional Liberal, reforma Ministerului de Interne, ca instituţia principală care acţionează în domeniul ordinii publice, se va desfăşura în următoarele direcţii:
  • perfecţionarea structurilor Ministerului de Interne în acord cu tradiţiile româneşti şi cu principiile de organizare ale instituţiilor similare din sistemul democraţiilor occidentale;
  • transformarea Ministerului de Interne într-o instituţie, fundamental civilă care are în componenţa sa şi structuri cu caracter militar;
  • asigurarea caracterului pur administrativ, tehnic şi profesionist al Ministerului de Interne, fără nici o implicare politică, atât prin interzicerea apartenenţei angajaţilor săi la organizaţiile politice, cât şi, mai ales, prin concepţia care stă la baza activităţii sale şi modul de realizare a atribuţiilor legale;
  • asigurarea transparenţei structurilor şi activităţii Ministerului de Interne în raporturile cu publicul şi mass-media, cu respectarea specificului metodelor de combatere a criminalităţii.
3. Măsuri organizatorice Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii în domeniul ordinii publice şi a direcţiilor reformei Ministerului de Interne, ca instituţie aflată în serviciul cetăţenilor şi al comunităţii, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea următoarelor măsuri organizatorice:
  • delimitarea competenţelor structurilor Ministerului de Interne de competenţele altor instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii, liniştii publice şi combaterii criminalităţii (cum sunt Ministerul Public, Garda Financiară) şi îmbunătăţirea sistemului de cooperare între aceste instituţii;
  • crearea şi/sau perfecţionarea structurilor poliţiei pentru combaterea crimei organizate (trafic de arme, stupefiante şi materiale radioactive, falsificarea de monedă şi documente de identitate, spălarea banilor, reţele de prostituţie, trafic de valori din patrimoniul cultural naţional);
  • consolidarea instituţiei jandarmeriei ca principală forţă de ordine publică, mai ales în zonele rurale, potrivit tradiţiei româneşti;
  • constituirea unor unităţi mobile de intervenţie rapidă, pentru combaterea manifestărilor de violenţă în viaţa familială, a huliganismului, distrugeri de bunuri şi atacurile înarmate;
  • creşterea numărului de specialişti în cadrul structurilor de poliţie, jandarmerie, grăniceri şi pompieri, precum şi dotarea corespunzătoare a acestor structuri;
  • perfecţionarea sistemului de selectare şi promovare a personalului pe criterii de valoare, competenţă şi capacitate de sporire a performanţelor, precum şi înlocuirea persoanelor compromise sau plafonate profesional;
  • reevaluarea raportului dintre personalul de comandă, personalul operativ şi cel de execuţie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central şi a celui de conducere la dimensiuni normale, precum şi pentru întărirea structurilor de execuţie;
  • înfiinţarea unui institut de cercetare a fenomenului criminalităţii în scopul elaborării studiilor ştiinţifice şi a programelor de acţiune pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen antisocial, cu referire specială la criminalitatea economico-financiară şi la crima organizată;
  • restructurarea UM 0215 pentru a exclude orice preocupări de poliţie politică şi transformarea ei într-o structură specifică Ministerului de Interne;
  • îmbunătăţirea echipării personalului şi asigurarea unei salarizări corespunzătoare în raport cu efortul depus, importanţa şi gradul de pericol al activităţii desfăşurate;
  • crearea şi dezvoltarea cadrului instituţional pentru cooperarea între structurile Ministerului de Interne şi cele ale societăţii civile şi comunităţile locale în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice;
  • educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii;
  • iniţierea unor programe pentru protejarea victimelor infracţiunilor, pentru protejarea martorilor şi pentru reinserţia socială a persoanelor care au suferit condamnări penale.
Aplicarea acestor măsuri impune elaborarea unor proiecte de lege privind statutul poliţistului şi organizarea Jandarmeriei.
4. Combaterea corupţiei Politica Partidului Naţional Liberal în domeniul justiţiei şi al ordinii publice are ca obiectiv comun prevenirea şi combaterea corupţiei. Mass-media a semnalat în mod neobosit cazurile în care au existat şi există încă suspiciuni puternice cu privire la corupţia unor funcţionari de stat. Instituţiile justiţiei, inclusiv Ministerul Public, precum şi organele de poliţie au reacţionat lent sau au ignorat aceste semnale. Ca urmare, credibilitatea autorităţilor publice este pusă sub semnul întrebării de societatea civilă. Refacerea imaginii acestor autorităţi depinde de adoptarea şi aplicarea cu consecvenţă a următoarelor măsuri:
  • reorganizarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat pe baza evaluării necesităţilor reale ale acestui serviciu public, cu excluderea oricăror privilegii pentru senatori, deputaţi, demnitarii şi funcţionarii din structurile Guvernului şi ale administraţiei publice locale;
  • respectarea strictă a principiului constituţional care afirmă că nimeni nu este mai presus de lege şi utilizarea procedurilor constituţionale ori de căte ori există temeiuri suficiente pentru ridicarea imunităţii parlamentare a senatorilor şi deputaţilor;
  • elaborarea proiectului de lege privind responsabilitatea ministerială;
  • perfecţionarea structurilor din Ministerul Public şi din Ministerul de Interne competente să depisteze şi să cerceteze cazurile de corupţie, precum şi îmbunătăţirea formelor de cooperare dintre aceste structuri;
  • crearea unor structuri specifice interministeriale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din interiorul instituţiilor justiţiei, inclusiv ale Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului de Interne;
  • înfiinţarea unui institut de studiere a problemelor corupţiei, în scopul identificării cauzelor corupţiei şi întocmirii programelor adecvate de prevenire şi combatere a corupţiei.

0