Список тех, кто решал, как должен в конституции называться государственный язык Молдовы
“V. Voronin afirmă ca limba noastra e “moldoveneasca” pentru ca asa e mentionat in Constitutia R. Moldova, iar tot ce e scris in Constitutie e adevarat. Ca si cum aceasta ar fi fost scrisa de insusi Dumnezeu. Proiectul de Constitutie a fost elaborat timp de vreo 4 ani de catre o comisie cu autoritate, din care facuse parte si subsemnatul. In timpul discuaiilor, nici unul dintre membrii comisiei nu s-a indoit pentru nici o clipa ca limba vorbita de locuitorii republicii este romana, iar poporul nostru este parte a poporului roman.
Declaratia de Independenta, adoptata la 27 august 1991, servea drept preambul al Constitutiei tarii. Deputatii care au venit in Parlament in 1994 n-au elaborat o alta Constitutie, ci doar au schimbat-o pe ici-colo, in partile ei esentiale. In viziunea acestora, Republica Moldova nu mai era stat national, unitar, locuit de o populatie romaneasca ce vorbeste romaneste, cum se afirma in varianta definitiva, ci – unul polietnic, impartit in autonomii si cu “limba moldoveneasca” de stat.
Sfidandu-se adevarul stiintific, s-a revenit la valorile sovietice, care au fost “consfintite”, paganeste, in Constitutie. Atat V. Voronin cu consilierii sai, cat si ministrii A. Stratan, V. Tvircun s. a., dar si presa loiala guvernarii, inclusiv protagonistii (aceiasi) emisiunii “Mai ai ceva de spus” de la postul antimoldovenesc de televiziune NIT al magnatului B. Birstein, au afirmat cu diverse ocazii, ca sa-i apere pe comunisti, ca nu comunistii au fost cei care au fixat termenul de “limba moldoveneasca” in Constitutie, acestia lasand sa se inteleaga ca chiar democratii l-au pus acolo, ca acum tot dansii sa se revolte.
Dar asa sa fie oare?! Cine sunt cei care ne-au condamnat la acest razboi civil de uzura? Cine sunt blestematii care ne-au creat probleme inca pentru o suta de ani inainte, cum se laudau chiar dansii in 1994?!
In Parlamentul care a votat Constitutia, din cele 103 mandate – 84 apartineau comunistilor, impartiti in membri ai Partidului Democrat Agrar si ai Aliantei Partidului Socialist – Interfront, si doar 19 mandate fusesera atribuite Aliantei Taranilor si Intelectualilor si celor din Alianta Frontului Popular din Moldova.
Iata numele celora care au decis numele limbii noastre:
P. Sornikov (de nationalitate rus, interfrontist);
V. Nosov (presedintele Interfrontului, rus);
V. Solonari (vicepresedinte al Interfrontului, rus);
V. Kralov (lider al Interfrontului, rus);
V. Goncear (interfrontist, de nationalitate rus);
V. Morev (de nationalitate rus);
A. Gorodnitki (militar, rus);
E. Mazur (interfrontist, rus);
S. Beznoscenko (militar, rus);
I. Trombitki (interfrontist, rus);
M. Sidorov (rus, inainte de a fi deputat in Parlamentul Republicii Moldova, a fost ministru al Justitiei in guvernul de la Tiraspol, ministerul sau condamnandu-l pe I. Ilascu, si nu doar pe el, la moarte, iar pe alti colegi de-ai acestuia la ani grei de detentie);
A. Zakrevski (rus);
C. Spiridonov (rus);
A. Nemtev (rus);
T. Angheli (gagauz, antiroman inveterat);
V. Peremienko (rus);
N. Oleinik (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);
D. Todoroglo (gagauz, din 1998 – deputat comunist);
V. Cecan (din 1998 – deputat comunist);
V. Zlacevschi (din 1998 – deputat comunist);
S. Dragan (bulgar, din 1998 – deputat comunist);
I. Zabunov (bulgar);
A. Muravski (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);
M. Russu (din 1998 – deputat comunist);
V. Stepaniuc (din 1998 – deputat comunist);
D. Prijmireanu (din 1998 – deputat comunist);
A. Lazarev (Artiom Lazarev, cunoscut istoric antiroman, autor al unor monografii monumentale de falsuri);
V. Stati (“celebrul” adept al moldovenismului primitiv si agresiv, autorul cunoscutului dictionar tampit moldo-roman, dupa 1998 – deputat comunist);
V. Senic (lider al partidului socialistilor, dupa ce i-a expirat mandatul de deputat, a predat “l. moldoveneasca” la Universitatea din Tiraspol);
A. Cepoi (unul dintre cei mai isterici antiromani, ajuns in Parlament pe lista socialistilor comunisti);
L. Iachim (o mulgatoare vorbareata din Truseni, care era plina de cunostinte lingvistice ca broasca de par);
L. Tabara (un individ fara scrupule, care nu are in viata nimic sfant, decat cariera);
D. Motpan (presedinte al Partidului Democrat Agrar si presedinte al Parlamentului, cel care se revolta ca in librarii nu se vinde “globul Moldovei”);
A. Diaconu (vicepresedintele lui D. Motpan, om cu foarte multe ambitii si cu foarte putina carte);
S. Gradinar (interfrontist, rus);
D. Uzun (interfrontist, rus);
I. Micu (presedinte de colhoz din Iechimauti, dupa ce-a depus mandatul de deputat, a fost arestat pentru talharii in proportii deosebit de mari);
A. Versteac (presedinte de colhoz din Taraclia, cand lua cuvantul – rosea microfonul, pentru ca spunea numai prostii);
A.Popusoi (recent, ca director al Departamentului “Moldsilva”, a interzis ca in padurile Moldovei sa se vorbeasca limba romana, e fli presedinte al defunctului Partid Democrat Agrar);
T. Olaru (presedinte de colhoz, numit in fruntea Radioteleviziunii);
D. Diacov (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Democrat);
N. Andronic (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Popular Republican);
D. Zidu (gagauz, fost ministru sovietic al invatamantului, propagator al valorilor sovietice);
M. Levitki (fosta “maica Tereza”, pe ale carei maini se aflasera timp de 4 ani toate ajutoarele umanitare ce venisera in republica);
A. Russu (presedinte de colhoz);
Gh. Lungu (presedinte de colhoz);
L. Paladi (presedinte de colhoz);
M. Curchi (presedinte de colhoz)…
Alti deputati: P. Lucinschi (a propus, drept compromis, sa se indice in paranteze si “limba romana”, Caraus, Gaibu, Puica, Besleaga, Nedranco, Jeleapov, P. Cojocaru, I.Turcan, C.Platon, M. Stratulat, M.Stefanet, V. Rusu, G.Mihaila, M. Ceban, Turcan, G. Bratunov, V. Vartic, Fimuc, E. Rusu, I. Ungureanu, N. Tcaciuc, Roman, A. Cibotaru, Gh. Marin, E. Grabovschi, I. Popov si inca vreo cativa “herostrati”, ale caror nume pentru moment imi scapa, dar pe care istoria, sunt convins, nu va pregeta sa-i sanctioneze dupa merit.
Ei au decis destinul limbii noastre. Ei au certat societatea pentru mai multe decenii inainte.
Cei mai multi dintre “lingvistii” de mai sus, care si-au expus categoric parerea despre limba pe care au vorbit-o E. Coseriu si B. Petriceicu-Hasdeu, n-au nimic in comun cu poporul nostru, nu cunosc barem nici “limba moldoveneasca”, pe care au promovat-o, sfidand adevarul stiintific si bunul-simt.
Care dintre ei e democrat! Care dintre cei enumerati mai sus nu e comunist!
Prin decizia sa din 9 septembrie 1994, la cateva luni de la hotararea Parlamentului din 28 iulie 1994 de a fixa in articolul 13 al Constitutiei Republicii Moldova ca “limba de stat e limba moldoveneasca”, Prezidiul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova conchide: “Articolul 13 din Constitutie trebuie sa fie revazut in conformitate cu adevarul stiintific, urmand a fi formulat in felul urmator: “Limba de stat (oficiala) a Republicii Moldova este limba romana”. Dar ti-ai gasit!
Parlamentul interfrontist-agrarian (comunist) a insistat in eroare, concluzionand: “Noi stim mai ghini si limbi vorghim!” Dansii doreau sa ne faca pe toti, de la mic la mare, ca ei, adica sa nu vorbim limba romana, ci s-o behaim, s-o mugim, s-o latram, s-o nechezam, s-o covitaim…
Asa ne doreste si agramatul Voronin. Reusi-va oare?!
Autor: Nicolae Dabija
Sursa: Literatura si Arta: Nr.16 Miercuri, 21 Aprilie 2010
Declaratia de Independenta, adoptata la 27 august 1991, servea drept preambul al Constitutiei tarii. Deputatii care au venit in Parlament in 1994 n-au elaborat o alta Constitutie, ci doar au schimbat-o pe ici-colo, in partile ei esentiale. In viziunea acestora, Republica Moldova nu mai era stat national, unitar, locuit de o populatie romaneasca ce vorbeste romaneste, cum se afirma in varianta definitiva, ci – unul polietnic, impartit in autonomii si cu “limba moldoveneasca” de stat.
Sfidandu-se adevarul stiintific, s-a revenit la valorile sovietice, care au fost “consfintite”, paganeste, in Constitutie. Atat V. Voronin cu consilierii sai, cat si ministrii A. Stratan, V. Tvircun s. a., dar si presa loiala guvernarii, inclusiv protagonistii (aceiasi) emisiunii “Mai ai ceva de spus” de la postul antimoldovenesc de televiziune NIT al magnatului B. Birstein, au afirmat cu diverse ocazii, ca sa-i apere pe comunisti, ca nu comunistii au fost cei care au fixat termenul de “limba moldoveneasca” in Constitutie, acestia lasand sa se inteleaga ca chiar democratii l-au pus acolo, ca acum tot dansii sa se revolte.
Dar asa sa fie oare?! Cine sunt cei care ne-au condamnat la acest razboi civil de uzura? Cine sunt blestematii care ne-au creat probleme inca pentru o suta de ani inainte, cum se laudau chiar dansii in 1994?!
In Parlamentul care a votat Constitutia, din cele 103 mandate – 84 apartineau comunistilor, impartiti in membri ai Partidului Democrat Agrar si ai Aliantei Partidului Socialist – Interfront, si doar 19 mandate fusesera atribuite Aliantei Taranilor si Intelectualilor si celor din Alianta Frontului Popular din Moldova.
Iata numele celora care au decis numele limbii noastre:
P. Sornikov (de nationalitate rus, interfrontist);
V. Nosov (presedintele Interfrontului, rus);
V. Solonari (vicepresedinte al Interfrontului, rus);
V. Kralov (lider al Interfrontului, rus);
V. Goncear (interfrontist, de nationalitate rus);
V. Morev (de nationalitate rus);
A. Gorodnitki (militar, rus);
E. Mazur (interfrontist, rus);
S. Beznoscenko (militar, rus);
I. Trombitki (interfrontist, rus);
M. Sidorov (rus, inainte de a fi deputat in Parlamentul Republicii Moldova, a fost ministru al Justitiei in guvernul de la Tiraspol, ministerul sau condamnandu-l pe I. Ilascu, si nu doar pe el, la moarte, iar pe alti colegi de-ai acestuia la ani grei de detentie);
A. Zakrevski (rus);
C. Spiridonov (rus);
A. Nemtev (rus);
T. Angheli (gagauz, antiroman inveterat);
V. Peremienko (rus);
N. Oleinik (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);
D. Todoroglo (gagauz, din 1998 – deputat comunist);
V. Cecan (din 1998 – deputat comunist);
V. Zlacevschi (din 1998 – deputat comunist);
S. Dragan (bulgar, din 1998 – deputat comunist);
I. Zabunov (bulgar);
A. Muravski (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);
M. Russu (din 1998 – deputat comunist);
V. Stepaniuc (din 1998 – deputat comunist);
D. Prijmireanu (din 1998 – deputat comunist);
A. Lazarev (Artiom Lazarev, cunoscut istoric antiroman, autor al unor monografii monumentale de falsuri);
V. Stati (“celebrul” adept al moldovenismului primitiv si agresiv, autorul cunoscutului dictionar tampit moldo-roman, dupa 1998 – deputat comunist);
V. Senic (lider al partidului socialistilor, dupa ce i-a expirat mandatul de deputat, a predat “l. moldoveneasca” la Universitatea din Tiraspol);
A. Cepoi (unul dintre cei mai isterici antiromani, ajuns in Parlament pe lista socialistilor comunisti);
L. Iachim (o mulgatoare vorbareata din Truseni, care era plina de cunostinte lingvistice ca broasca de par);
L. Tabara (un individ fara scrupule, care nu are in viata nimic sfant, decat cariera);
D. Motpan (presedinte al Partidului Democrat Agrar si presedinte al Parlamentului, cel care se revolta ca in librarii nu se vinde “globul Moldovei”);
A. Diaconu (vicepresedintele lui D. Motpan, om cu foarte multe ambitii si cu foarte putina carte);
S. Gradinar (interfrontist, rus);
D. Uzun (interfrontist, rus);
I. Micu (presedinte de colhoz din Iechimauti, dupa ce-a depus mandatul de deputat, a fost arestat pentru talharii in proportii deosebit de mari);
A. Versteac (presedinte de colhoz din Taraclia, cand lua cuvantul – rosea microfonul, pentru ca spunea numai prostii);
A.Popusoi (recent, ca director al Departamentului “Moldsilva”, a interzis ca in padurile Moldovei sa se vorbeasca limba romana, e fli presedinte al defunctului Partid Democrat Agrar);
T. Olaru (presedinte de colhoz, numit in fruntea Radioteleviziunii);
D. Diacov (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Democrat);
N. Andronic (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Popular Republican);
D. Zidu (gagauz, fost ministru sovietic al invatamantului, propagator al valorilor sovietice);
M. Levitki (fosta “maica Tereza”, pe ale carei maini se aflasera timp de 4 ani toate ajutoarele umanitare ce venisera in republica);
A. Russu (presedinte de colhoz);
Gh. Lungu (presedinte de colhoz);
L. Paladi (presedinte de colhoz);
M. Curchi (presedinte de colhoz)…
Alti deputati: P. Lucinschi (a propus, drept compromis, sa se indice in paranteze si “limba romana”, Caraus, Gaibu, Puica, Besleaga, Nedranco, Jeleapov, P. Cojocaru, I.Turcan, C.Platon, M. Stratulat, M.Stefanet, V. Rusu, G.Mihaila, M. Ceban, Turcan, G. Bratunov, V. Vartic, Fimuc, E. Rusu, I. Ungureanu, N. Tcaciuc, Roman, A. Cibotaru, Gh. Marin, E. Grabovschi, I. Popov si inca vreo cativa “herostrati”, ale caror nume pentru moment imi scapa, dar pe care istoria, sunt convins, nu va pregeta sa-i sanctioneze dupa merit.
Ei au decis destinul limbii noastre. Ei au certat societatea pentru mai multe decenii inainte.
Cei mai multi dintre “lingvistii” de mai sus, care si-au expus categoric parerea despre limba pe care au vorbit-o E. Coseriu si B. Petriceicu-Hasdeu, n-au nimic in comun cu poporul nostru, nu cunosc barem nici “limba moldoveneasca”, pe care au promovat-o, sfidand adevarul stiintific si bunul-simt.
Care dintre ei e democrat! Care dintre cei enumerati mai sus nu e comunist!
Prin decizia sa din 9 septembrie 1994, la cateva luni de la hotararea Parlamentului din 28 iulie 1994 de a fixa in articolul 13 al Constitutiei Republicii Moldova ca “limba de stat e limba moldoveneasca”, Prezidiul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova conchide: “Articolul 13 din Constitutie trebuie sa fie revazut in conformitate cu adevarul stiintific, urmand a fi formulat in felul urmator: “Limba de stat (oficiala) a Republicii Moldova este limba romana”. Dar ti-ai gasit!
Parlamentul interfrontist-agrarian (comunist) a insistat in eroare, concluzionand: “Noi stim mai ghini si limbi vorghim!” Dansii doreau sa ne faca pe toti, de la mic la mare, ca ei, adica sa nu vorbim limba romana, ci s-o behaim, s-o mugim, s-o latram, s-o nechezam, s-o covitaim…
Asa ne doreste si agramatul Voronin. Reusi-va oare?!
Autor: Nicolae Dabija
Sursa: Literatura si Arta: Nr.16 Miercuri, 21 Aprilie 2010