Un an de la alegerile parlamentare anticipate. Ce au promis şi ce au făcut deputaţii

 Astăzi se împlineşte un an de la alegerile parlamentare anticipate. Moldova are o coaliţie de guvernare, liderii căreia nu prea reuşesc să găsească limbaj comun. În această perioadă, Alianţa de guvernare n-a reuşit să stabilească undialog constructiv nici cu opoziţia. Timp de un an, Parlamentul nu a reuşit să aleagă preşedintele ţării.

Alegerile parlamanentare anticipate au avut loc pe 28 noiembrie, anul trecut, în urma cărora patru partide au acces în Legislativ. Negocierile privind crearea unei majorităţi guvernamentale au durat o lună. În timp ce negociau cu liberal-democraţii şi liberalii, democraţii purtau tratative şi cu comuniştii. 

În final, PLDM, PL şi PD au decis să refacă Alianţa pentru Integrare Europeană şi au împărţit funcţiile în toată structura guvernamentală. La scurt timp s-a format Guvernul şi a fost aprobat bugetul de stat. Doar după câteva luni de la scrutinul parlamentar, deputaţii au intrat în campania pentru alegerile locale, caracterizată din nou de certuri. 

Dacă anul trecut, membrii Alianţei pentru Integrare Europeană 1 spuneau că Alianţa este beton, în acest an nimeni nu mai vorbeşte despre calitatea cimentului. Din contra, liderii Coaliţiei continuă să-şi dea replici tăioase unor altora. Acestea pare să continue. Şi asta pentru că nici până astăzi nu s-a găsit o soluţie de alegere a şefului statului. 

La o lună de la ultimul scrutin, a fost aleasă conducerea Legislativului, în frunte cu Marian Lupu, în funcţie de preşedinte. În Parlament, au acces patru formaţiuni politice - PCRM, PLDM, PD şi PL. În scopul alegerii preşedinteliu, democraţii au negociat cu PCRM, dar pentru că opoziţia a refuzat să-l susţină pe Marian Lupu la funcţia de şef de stat, la sfârşitului lui decembrie, a fost constituită AIE 2. 

Au urmat şi alte tentative în acest sens, dar toate s-au soldat cu eşec. Se pare că liderii partidelor de guvernământ au uitat şi de promisiunile făcute cu atâta ardoare în campania electorală. De exemplu, liberalii promiteau să elaboreze o nouă Constituţie şi să introducă limba română, ca limbă oficială. Democraţii se angajau să ofere pensii mai mari şi preţuri mai mici, iar liberal-democraţii afirmau că vor deschide 100 de mii de locuri noi de muncă şi integrarea europeană, până în 2012. 

Toate acestea au rămas, însă, daor pe hârtie. Motivul, spun ei, este instabilitatea politică din ţară. În această perioadă, şiactivitatea Parlamentului a fost blocată de mai multe ori. Şi asta, pentru că atacurile liberal-democraţilor la adresa democraţilor nu au contenit. 

Activitatea Parlamentului a fost periclitată de mai multe scandaluri, cum ar fi cazul cu păpuşarul, demiterea procurorului general şi atacurile de tip raider. Şi opoziţia s-a remarcat, în acest an prin faptul că a boicotat mai multe şedinţe în plen.
 
Publika