Traian Băsescu, preşedintele României despre relatiile româno - ruse
Foto:grafii eduard enea
Preşedintele Traian Băsescu faţă în faţă cu jurnalistul „Adevărul“
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, în exclusivitate pentru „Adevărul”, despre motivul relaţiilor politice reci dintre Bucureşti şi Moscova, precum şi despre dezvoltarea parteneriatului cu SUA.
Abia revenit în ţară după vizita de la Casa Albă, preşedintele Băsescu anunţă dezvoltarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii, dincolo de aspectele de ordin militar. Administraţia Obama doreşte o Românie bine pregătită la capitolele economic şi social, după cum spune Traian Băsescu. Şeful statului continuă să mizeze pe SUA şi consideră că nu a greşit la începutul primului său mandat, atunci când şi-a făcut publică această intenţie. În ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, preşedintele Băsescu crede că sprijinul pe care ţara noastră îl acordă Chişinăului, în vederea apropierii de UE, irită autorităţile de la Kremlin. Şeful statului român declară însă că nu poate să falsifice istoria şi spune tranşant ceea ce le face plăcere să audă basarabenilor şi ceea ce îi enervează pe filoruşi: identitatea românească a Basarabiei nu poate fi contestată.
Click aici pentru video
„Adevărul": În decembrie 2009 spuneaţi că „partida rusească este fără reguli. Parteneriatul cu Vestul este unul cu reguli." Mai există riscul ca România să intre sub o influenţă de tip ex-sovietic?
Traian Băsescu: După semnarea Acordului privind scutul antirachetă, pentru România, pe viitor, acest risc nu mai există. După ce această investiţie va fi încheiată, nu numai România va fi responsabilă de securitatea ei, dar şi SUA. Instalaţiile pe care le vor avea pe teritoriul României sunt de mult prea mare importanţă. Eu cred că România nu mai are riscuri de paşi înapoi. Nu spun că a te apropia de Federaţia Rusă înseamnă risc de paşi înapoi. Dar trebuie să recunosc că între Bucureşti şi Moscova este un nivel de neîncredere ridicat. Şi este reciproc. Nu numai noi avem semne de întrebare cu privire la intenţiile Federaţiei Ruse legate de regiune, ci şi Moscova, la rându-i, are suficiente semne de întrebare legate de bunele intenţii ale României legate de ea. Şi noi trebuie să fim mai atenţi în relaţia cu ei. Atitudinea noastră continuu pro-Republica Moldova a fost un lucru care a iritat profund Moscova. Aici trebuie să creăm un climat de încredere şi să explicăm că România nu-şi pune problema anexării Republicii Moldova. Noi avem o intenţie bună: accesul Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
GALERIE FOTO Making of: Preşedintele Băsescu, „La masa Adevărului" (1)
Având în vedere sensibilităţile pe care le are Moscova vizavi de relaţia noastră cu Republica Moldova, putem spera la un curs firesc al relaţiilor noastre economice cu Federaţia Rusă?
Eu îmi doresc foarte mult acest lucru şi va trebui să găsesc o formulă de construire a unui climat de încredere. Nu putem spune că din punct de vedere economic România nu aude, nu vede, nu vrea să audă de investiţii ruseşti. Avem foarte multe investiţii ruseşti în România şi nu au fost obstrucţionate niciodată. Este însă o linie roşie sub care nu se poate trece. Noi nu putem să nu vedem nerespectarea angajamentelor de la Istanbul care implicau retragerea întregului material şi al oricărui militar al Federaţiei Rusiei din Transnistria. Cum nu putem să nu observăm ce s-a întâmplat în Georgia cu Osetia şi Abhazia. O relaţie sinceră nu înseamnă să nu vedem unii ce fac alţii.
Sunt voci la Moscova, chiar şi în preajma Kremlinului, care militează pentru o revenire a teritoriului dintre Prut şi Nistru în componenţa României. Ar fi posibil aşa ceva în contextul politic actual?
Cred că în actualul context politic - şi nu numai politic, ci şi economic - acest lucru nu e realist a fi abordat acum. Dar avem alte lucruri pe care le putem discuta. Cât de legitim a trecut Armata Română Prutul? Când a devenit acţiunea românească ilegitimă? Desigur, când a trecut Nistrul. Sunt multe lucruri şi, ca şef de stat, nu poţi să nu ţii cont că partenerul tău vrea să-ţi spună el cum a fost. Lasă-mă, frate, să-ţi spun şi eu cum a fost!
Rusia a avut o reacţie foarte dură la adresa dumneavoastră personal pentru ultimele declaraţii pe care le-aţi făcut referitor la aceste chestiuni. Ce îşi imaginează Moscova că ar trebui să spună România „ca să fie bine"?
Probabil ar trebui să ne declarăm „agresori", aşa cum am fost declaraţi după Al Doilea Război Mondial de la trecerea Prutului. Or, românii nu pot face asta. Trecerea Nistrului este momentul în care şi eu consider că decizia militară şi politică a fost greşită. Cu atât mai mult cu cât România nu avea un tratat de alianţă militară cu Germania, ci avea doar un tratat economic pe care l-a respectat. A vândut petrol, a primit bani până la ultimul leu pe petrolul pe care l-a vândut armatei germane. Dar cred că astfel de afirmaţii riscă se ne arunce în aer interviul. Poziţia mea este legată, în primul rând, şi de realitatea că Republica Moldova a fost pământ românesc şi este pământ românesc. Nu-i poate lua nimeni această identitate de fost teritoriu românesc, locuit de români, iar acum este un teritoriu zămislit în frontierele României. Şi vreau să se înţeleagă foarte bine: salut, susţin independenţa Republicii Moldova, dar asta nu mă îndreptăţeşte ca şef de stat să falsific istoria.