658

Deutsche Welle: "Ambasadorul rus la Chişinău este pasibil de a fi expulzat"


Diplomaţia de la Chişinăul şi Moscova se duelează prin comunicate oficiale şi declaraţii tăioase. Motivul pare a fi reuniunea din 21 iunie la care ar urma să fie deblocate negocierile în problema transnistreană. 
 
Pe de altă parte, relaţiile Chişinăului cu Washingtonul sunt mai bune ca niciodată, iar aceasta amplifică nemulţumirea Moscovei.
 
La trei zile după alegerile locale generale din 5 iunie, din Republica Moldova, Ministerul rus de Externe a difuzat un comentariu în care a criticat activitatea Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, precum şi a observatorilor internaţionali din partea OSCE. În comentariul citat, partea rusă îşi exprima nedumerirea în legătură cu fluctuaţia scorului electoral în defavoarea candidatului comunist la Primăria Chişinăului, Igor Dodon. Iar observatorilor OSCE li se reproşa că nu au sesizat neregulile din ziua alegerilor.
 
A urmat reacţia oficială a diplomaţiei moldovene. Chişinăul a îndemnat autorităţile de la Moscova să ţină cont "de fapte concrete şi documentate, oficiale în aprecierile lor, pentru a evita situaţiile când aceste declaraţii pot fi interpretate ca imixtiune în treburile interne ale unui stat sau încercări de susţinere făţişă a unui candidat electoral.
 
Confruntarea dintre ministerele de externe de la Chişinău şi Moscova a continuat prin intermediul presei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru postul moscovit de radio „Eho Moskvî” („Ecoul Moscovei”) că „pentru soluţionarea diferendului transnistrean trebuie ca Republica Moldova să renunţe la ideea integrităţii sale teritoriale, iar Tiraspolul - să abandoneze proiectul independenţei sale”.
 
Ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, i-a replicat indirect omologului său rus prin intermediul presei române, în timpul recentei vizite efectuate la Bucureşti. El a declarat că „Moldova respinge orice scenariu de federalizare” şi a precizat că, în luna martie, când a fost în vizită la Moscova, omologul său rus, Serghei Lavrov, a vorbit despre "o ţară unică" şi nu a abordat problema federalizării.
 
Ultima picătură de acid în relaţiile moldo-ruse a curs vineri, în timpul recepţiei oferite de ambasadorul rus la Chişinău, Valerii Kuzmin, cu ocazia Zilei Independenţei Rusiei. El l-a invitat să ţină un discurs pe aşa-numitul „ministru de externe al Transnistriei”, Vladimir Iastrebceak, şi l-a prezentat ca „şef al diplomaţiei transnistrene".
 
În semn de protest diplomaţii moldoveni invitaţi la eveniment au părăsit recepţia, iar gestul lor a fost urmat si de către diplomaţii americani şi cei ai UE.
 
Premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat că, „prin gestul său, diplomatul rus a ofensat cetăţenii Republicii Moldova”. Filat a spus că ar vrea să creadă „că la mijloc este o gafă diplomatică a ambasadorului rus şi nu o actiune premeditată din partea Federaţiei Ruse”. El a făcut apel la calm „ţinând cont de faptul că avem în faţă o zi importantă, data de 21 iunie, când la Moscova urmează să fie reluate negocierile în vederea reglementarii conflictului transnistrean în formatul 5+2”.
 
Analiştii politici au spus că gestul diplomatului rus trebuie privit ca un act de sfidare a integrităţii teritoriale a statului în care este acreditat şi că, prin urmare, ar fi trebuit expulzat în aceeaşi zi. În opinia lor, Chişinăul l-a tolerat doar pentru că miza reluării negocierilor în formatul 5+2 pe 21 iunie este foarte mare.
 
Şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a condamnat gestul diplomatului rus. El a spus că acţiunea diplomaţilor moldoveni care au părăsit recepţia i se pare una firească, dar a rugat jurnaliştii să nu se isterizeze în legătură cu acest caz.
 
Potrivit lui Lupu, „acţiunea diplomatului rus este una izolată şi nu a fost coordonată la nivel înalt”. „După ce am fost informat despre acest caz, am verificat mai multe lucruri şi vă asigur că nu există niciun fel de acţiuni coordonate cu administraţia centrală de la Moscova", a precizat Marian Lupu.
 
În ceea ce priveşte metoda de soluţionare a conflictului transnistrean, liderul de la Chişinău a spus că „o eventuală soluţie în această problemă nu poate veni decât pe axa de dialog Washington-Moscova-Bruxelles”.
 
La sfârşitul săptămânii trecute, SUA au reiterat, prin vocea senatorului John McCain, aflat în vizită la Chişinău, că sprijină Republica Moldova în identificarea unei soluţii a diferendului transnistrean care să decurgă din interesele Moldovei şi care să se bazeze pe integritatea teritorială şi prosperitatea economică a cetăţenilor ei.
 
 
0