De ce se împrieteneşte Ucraina cu România
Vizita ministrului de ucrainean de externe, Konstantin Grişenko, la Bucureşti, prima din ultimii trei ani a unui şef al diplomaţiei de la Kiev, este un semn că Ucraina doreşte să reseteze relaţiile dintre cele două state, mai cu seamă în condiţiile în care negocierile între Kiev şi Bruxelles par să avanseze. Grişenko a mai spus că există toate premisele pentru "a da un nou impuls şi de a duce la o nouă dimensiune relaţiile româno-ucrainene". Şi preşedintele Traian Băsescu care a avut o întâlnire cu Grişenko i-a transmis că este interesat să creeze "o atmosferă de încredere între cele două ţări".
Ministrul de externe ucrainean a sugerat că a fost acordată "o atenţie deosebită" aspiraţiilor europene ale Ucrainei, în timp ce România a susţinut că sprijină parcursul european al Ucrainei şi va acţiona constructiv pentru obţinerea unor progrese în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni. Declaraţia şefului diplomaţiei de la Kiev vine pe fondul încurajărilor primite de Ucraina dinspre Bruxelles. Mai mult, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a mai spus că "instrumentul politicii europene de vecinătate este un element de care cele două state trebuie să beneficieze".
Ucraina, pusă să aleagă între UE şi Rusia
În acest timp, la Moscova, Dimitri Medvedev, îi dădea un ultimatum Kievului, spunând că trebuie să aleagă între Rusia şi UE pentru că "nu poţi să stai între două luntre, trebuie să alegi pe una sau pe cealaltă". Medvedev le-a mai trasmis ucrainenilor că în cazul în care vor să se alăture UE să meargă, "dacă sunt aşteptaţi". Petre Roman, fost premier şi ministru de Externe, a explicat pentru romanialibera.ro că aceste declaraţii fac parte din jocul Rusiei pentru ca Ucraina să rămână sub umbrela sa protectoare. Roman a argumentat că "Rusia, chiar înainte de destrămare, avea în vedere să nu se producă o ruptură cu Ucraina, ci dimpotrivă, chiar o uniune federală de care Rusia avea nevoie pentru sfera ei de influenţă". În plus, dacă "Ucraina ar deveni membru UE, ar intra în zona de influenţă europeană". Totuşi, Petre Roman socoteşte că "dacă azi conducerea Ucrainei ar zice că vrea în UE, ştie că e puţin probabil să se întâmple acest lucru".
Cu ocazia vizitei de la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene a atins şi subiectul scutului antirachetă, declarând că "această politică a apărării antirachetă trebuie să fie îndreptată către consolidarea securităţii pentru întregul continent european şi trebuie luate în considerare totodată aspectele politice ale acestei chestiuni". De aceea, ministrul Grişenko a declarat că Ucraina este interesată să aibă nişte consultări "atât cu partenerii din România, cât şi cu partenerii din Statele Unite". Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, ne-a explicat că "scutul face parte din proiectul NATO, iar SUA a sprijinit printr-un sistem defensiv NATO" şi deşi există un Consiliul NATO-Ucraina unde autorităţile de la Kiev îşi puteau exprima părerile legate de securitate, dacă "vecinul are o nedumerire, aceste chestiuni pot fi abordate şi în plan bilateral".
Totuşi Diaconescu susţine că "dialogul de securitate cu Ucraina este deosebit de important pentru Bucureşti pentru că este cel mai mare vecin al României". În timp ce Grişenko se afla la Bucureşti, preşedintele rus, Dimitri Medvedev, ameninţa, la Moscova, cu declanşarea unui nou Război Rece şi că îşi va mări potenţialul nuclear, renunţând la acordul START, intrat în vigoare în acest an, în cazul în care nu semnează un acord cu SUA pe tema scutului antirachetă.
Problema Insulei Şerpilor, depăşită
Relaţiile sinuoase româno-ucrainene au fost puternic afectate, în 2009, după verdictul Curţii de la Haga care dădea câştig de cauză României în disputa legată de delimitarea platoului continental al Mării Negre din jurul Insulei Şerpilor. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că, în 2009, Kievul "fiind interesat de NATO, a acceptat pregătirea pentru aderare", sugerând că au existat şi nişte întâlniri la nivel de secretari de stat, însă "situaţia s-a mai complicat ulterior", iar agenda bilaterală "a fost grevată de litigiul la Marea Neagră".
În opinia fostului premier, vizita la Bucureşti a şefului diplomaţiei ucrainene "este un semnal că problema Insulei Şerpilor este depăşită", care, din motive de politică internă nu putea fi trecută uşor cu vederea, şi că "este mult mai normal să se meargă mai departe". În plus, Cristian Diaconescu suţine că aşteptarea cea mai mare legată de relaţiile româno-ucrainene este "exerciţiul de cooperare şi bună vecinătate la Marea Neagră, lucru care trebuie făcut înţeles la Kiev", în timp ce Petre Roman spune că "României nu îi serveşte o relaţie rece cu Ucraina", sugerând că cele două state ar trebui să-şi recapete încrederea reciprocă.
Ministrul de externe ucrainean a sugerat că a fost acordată "o atenţie deosebită" aspiraţiilor europene ale Ucrainei, în timp ce România a susţinut că sprijină parcursul european al Ucrainei şi va acţiona constructiv pentru obţinerea unor progrese în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni. Declaraţia şefului diplomaţiei de la Kiev vine pe fondul încurajărilor primite de Ucraina dinspre Bruxelles. Mai mult, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a mai spus că "instrumentul politicii europene de vecinătate este un element de care cele două state trebuie să beneficieze".
Ucraina, pusă să aleagă între UE şi Rusia
În acest timp, la Moscova, Dimitri Medvedev, îi dădea un ultimatum Kievului, spunând că trebuie să aleagă între Rusia şi UE pentru că "nu poţi să stai între două luntre, trebuie să alegi pe una sau pe cealaltă". Medvedev le-a mai trasmis ucrainenilor că în cazul în care vor să se alăture UE să meargă, "dacă sunt aşteptaţi". Petre Roman, fost premier şi ministru de Externe, a explicat pentru romanialibera.ro că aceste declaraţii fac parte din jocul Rusiei pentru ca Ucraina să rămână sub umbrela sa protectoare. Roman a argumentat că "Rusia, chiar înainte de destrămare, avea în vedere să nu se producă o ruptură cu Ucraina, ci dimpotrivă, chiar o uniune federală de care Rusia avea nevoie pentru sfera ei de influenţă". În plus, dacă "Ucraina ar deveni membru UE, ar intra în zona de influenţă europeană". Totuşi, Petre Roman socoteşte că "dacă azi conducerea Ucrainei ar zice că vrea în UE, ştie că e puţin probabil să se întâmple acest lucru".
Cu ocazia vizitei de la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene a atins şi subiectul scutului antirachetă, declarând că "această politică a apărării antirachetă trebuie să fie îndreptată către consolidarea securităţii pentru întregul continent european şi trebuie luate în considerare totodată aspectele politice ale acestei chestiuni". De aceea, ministrul Grişenko a declarat că Ucraina este interesată să aibă nişte consultări "atât cu partenerii din România, cât şi cu partenerii din Statele Unite". Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, ne-a explicat că "scutul face parte din proiectul NATO, iar SUA a sprijinit printr-un sistem defensiv NATO" şi deşi există un Consiliul NATO-Ucraina unde autorităţile de la Kiev îşi puteau exprima părerile legate de securitate, dacă "vecinul are o nedumerire, aceste chestiuni pot fi abordate şi în plan bilateral".
Totuşi Diaconescu susţine că "dialogul de securitate cu Ucraina este deosebit de important pentru Bucureşti pentru că este cel mai mare vecin al României". În timp ce Grişenko se afla la Bucureşti, preşedintele rus, Dimitri Medvedev, ameninţa, la Moscova, cu declanşarea unui nou Război Rece şi că îşi va mări potenţialul nuclear, renunţând la acordul START, intrat în vigoare în acest an, în cazul în care nu semnează un acord cu SUA pe tema scutului antirachetă.
Problema Insulei Şerpilor, depăşită
Relaţiile sinuoase româno-ucrainene au fost puternic afectate, în 2009, după verdictul Curţii de la Haga care dădea câştig de cauză României în disputa legată de delimitarea platoului continental al Mării Negre din jurul Insulei Şerpilor. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că, în 2009, Kievul "fiind interesat de NATO, a acceptat pregătirea pentru aderare", sugerând că au existat şi nişte întâlniri la nivel de secretari de stat, însă "situaţia s-a mai complicat ulterior", iar agenda bilaterală "a fost grevată de litigiul la Marea Neagră".
În opinia fostului premier, vizita la Bucureşti a şefului diplomaţiei ucrainene "este un semnal că problema Insulei Şerpilor este depăşită", care, din motive de politică internă nu putea fi trecută uşor cu vederea, şi că "este mult mai normal să se meargă mai departe". În plus, Cristian Diaconescu suţine că aşteptarea cea mai mare legată de relaţiile româno-ucrainene este "exerciţiul de cooperare şi bună vecinătate la Marea Neagră, lucru care trebuie făcut înţeles la Kiev", în timp ce Petre Roman spune că "României nu îi serveşte o relaţie rece cu Ucraina", sugerând că cele două state ar trebui să-şi recapete încrederea reciprocă.