Voi îmi sunteţi procurorii?
15 Aprilie 2011.
Ultimele mele articole despre Filat, Bodiu, PLDM au pus în mişcare batalionul obscur de cârcotaşi şi detractori plătiţi, specializaţi în arta naţională de turnare a zoilor în capul celor care, potrivit lor, au oi mai multe, multe şi cornute… Pe la colţuri de stradă, la telefon, la calculator, protejaţi de întunericul infinit al spaţiului virtual în care râmă, ipocriţi prin naştere, educaţie şi vocaţie, aceştia se postează pe o platformă morală bazată pe conceptul popular despre imoralitatea celor care scuipă în fântâna din care au băut apă! Boaite făţarnice! cum zicea Mântuitorul… Până mai ieri urlau la mine că m-am vândut lui Filat, astăzi urlă la mine pentru că, chipurile, îl atac pe Filat! Prima „calitate” pe care şi-o revendică aceştia e acea de a se fi orientat corect în anumite situaţii politice, spre deosebire de umila mea persoană care fie că băteam câmpii, fie îl „periam” pe Filat. A doua „calitate”, care derivă din prima, constă în aceea că ei, chipurile, ar fi avut „coloană vertebrală”… A treia „calitate”, care derivă din primele două, constă în aceea că ei - să vezi mare minune! - spre deosebire de mine, „n-au trădat”.
1.De ce l-am „periat” pe Filat
Da, „l-am periat pe Filat”, conştient de scopurile urmărite şi riscurile ce mă pândesc! Dacă nu-l „periam”, dacă nu susţineam lansarea şi afirmarea PLDM, cine ştie! - poate şi astăzi Voronin era la putere. Nu mă mândresc, dar nu pot să nu le amintesc unora că, prin poziţia pe care am avut-o eu personal şi prin poziţia pe care a avut-o echipa de jurnalişti de la TIMPUL, noi am contribuit în bună măsură la venirea în scenă a unei noi generaţii de politicieni. Timp de opt ani, din 2001 până la debarcarea PCRM în 2009, eu am fost în văzul lumii, pe baricade, cu toate riscurile ce decurgeau din asta. Unde eraţi voi în această dramatică perioadă, actualii mei critici şi detractori?! Prin care tufari vă ascundeaţi borhaiele bătute cu şaşlîk şi inimioarele îndurerate de dispariţia URSS şi PCUS? Pe mulţi dintre voi vă cunosc la faţă şi la suflet. Pe timpul lui Voronin, când mergeam pe stradă, ca să nu daţi nas în nas cu mine, mă ocoleaţi de la o poştă, să nu vă vadă cumva cei de sus, Doamne fereşte, că discutaţi cu Tănase, duşmanul lui Voronin! După plecarea comuniştilor, tot voi, boaite făţarnice, pe aceeaşi stradă, când mă vedeaţi, de la o sută de metri înaintaţi spre mine cu mâna întinsă, demonstrativ, vă lipeaţi de mine să nimeriţi în poze, pe la mitinguri, mă băteaţi pe umăr ca să vadă... Filat! După instalarea acestuia în funcţia de premier, tot voi, „verticalilor” - boaite făţarnice ce sunteţi! -, făceaţi coadă la mine la birou, vă încovoiaţi greţoşi în faţa mea, mă lăudaţi mieroşi, pe mine şi pe fiul meu, apoi mă rugaţi să „pun o vorbă” pe lângă Filat, Tănase, Catană, Zubco… Sunt mândru că nu am „pus nicio vorbă” pentru nimeni - o pot confirma şi Filat, şi Catană, şi Zubco. Când vă dădeam în obraz că am luptat să-l dăm jos pe Voronin, nu pentru a înlocui o protecţie cu alta, o mafie cu altă mafie, vă uitaţi buimăciţi la mine, ca la un lunatic, şi plecaţi încruntaţi - adică, lasă că te aranjez eu… Şi cu adevărat, mă aranjează, simt în fiecare zi acest lucru…
2.Cine şi pe cine a trădat
Acum vizavi de acuzaţiile de trădare, chipurile, cândva l-am „trădat” pe Roşca, acum îl „trădez” pe Filat. Fariseilor, ştiţi foarte bine că nu am trădat niciodată pe nimeni! Anume asta vă şi deranjează - că eu n-am trădat, spre deosebire de voi. Nu eu l-am trădat pe Roşca, ci Roşca a trădat idealurile în care am crezut. Nu eu am pactizat cu Diavolul, ci Roşca, iar eu am rămas acolo unde am fost şi sunt. Atunci cine pe cine a trădat? La fel stau lucrurile şi în cazul cu Filat. Am fost prea îngăduitor, l-am „periat” ş.a.m.d.? Da! Am făcut-o însă conştient, dezinteresat, în numele unui obiectiv politic onorabil - înlăturarea comuniştilor de la putere! Nu mi-e ruşine şi nici nu regret. Regret altceva - evoluţia lui Filat, renunţarea lui la idealurile şi obiectivele declarate iniţial. Ruptura morală dintre mine şi Filat s-a produs în timpul sărbătorilor de iarnă din 2009-2010, când Filat, venind la putere, nu s-a mai dus la Uniunea Scriitorilor, precum o făcuse cu mult tam-tam un an în urmă, cu un braţ de flori şi plicuri. Nimic nou sub soare, vorba clasicului: cu iaurt şi gogoşele te-ai făcut vornic, mişele! A fost un adevărat şoc, o cumplită decepţie morală m-a copleşit, ardeam de ruşine şi umilinţă. Bieţii noştri scriitori, flămânzii noştri intelectuali de creaţie…
Am greşit undeva? Bineînţeles. Un om care scrie în fiecare zi nu poate să nu mai şi greşească. Dar nu am trecut cu steagul alb de pe o baricadă pe alta. Am fost omul Cetăţii, al Cetăţii româneşti şi europene. Că nu au mers toate cum am vrut eu, nu e numai vina mea. Dar ce aţi făcut voi, cei care, când eu în zori îmi încheiam scrisul cu fruntea sfâşiată de durere, vă întorceaţi spre cuiburile voastre râgâind a coniac scump şi a frigăruie cu mult piper negru? Prin ce sunteţi voi mai morali şi mai drepţi decât mine, mişeilor!? Sunt eu oare vinovat pentru că am crezut şi am luptat pentru ceva frumos care întârzie să vină? Şi care e meritul vostru, al celor care aţi colaborat cu comuniştii sau aţi tăcut ca dumnealui în iarbă, iar acum îmi faceţi procese de conştiinţă? Voi îmi sunteţi procurorii? Leoarba, boaite făţarnice! Nu eu, dar voi deja faceţi coadă în anticamera lui Voronin, văzând că Filat se clatină…
http://www.timpul.md/articol/voi-imi-sunteti-procurorii-22535.html
Ultimele mele articole despre Filat, Bodiu, PLDM au pus în mişcare batalionul obscur de cârcotaşi şi detractori plătiţi, specializaţi în arta naţională de turnare a zoilor în capul celor care, potrivit lor, au oi mai multe, multe şi cornute… Pe la colţuri de stradă, la telefon, la calculator, protejaţi de întunericul infinit al spaţiului virtual în care râmă, ipocriţi prin naştere, educaţie şi vocaţie, aceştia se postează pe o platformă morală bazată pe conceptul popular despre imoralitatea celor care scuipă în fântâna din care au băut apă! Boaite făţarnice! cum zicea Mântuitorul… Până mai ieri urlau la mine că m-am vândut lui Filat, astăzi urlă la mine pentru că, chipurile, îl atac pe Filat! Prima „calitate” pe care şi-o revendică aceştia e acea de a se fi orientat corect în anumite situaţii politice, spre deosebire de umila mea persoană care fie că băteam câmpii, fie îl „periam” pe Filat. A doua „calitate”, care derivă din prima, constă în aceea că ei, chipurile, ar fi avut „coloană vertebrală”… A treia „calitate”, care derivă din primele două, constă în aceea că ei - să vezi mare minune! - spre deosebire de mine, „n-au trădat”.
1.De ce l-am „periat” pe Filat
Da, „l-am periat pe Filat”, conştient de scopurile urmărite şi riscurile ce mă pândesc! Dacă nu-l „periam”, dacă nu susţineam lansarea şi afirmarea PLDM, cine ştie! - poate şi astăzi Voronin era la putere. Nu mă mândresc, dar nu pot să nu le amintesc unora că, prin poziţia pe care am avut-o eu personal şi prin poziţia pe care a avut-o echipa de jurnalişti de la TIMPUL, noi am contribuit în bună măsură la venirea în scenă a unei noi generaţii de politicieni. Timp de opt ani, din 2001 până la debarcarea PCRM în 2009, eu am fost în văzul lumii, pe baricade, cu toate riscurile ce decurgeau din asta. Unde eraţi voi în această dramatică perioadă, actualii mei critici şi detractori?! Prin care tufari vă ascundeaţi borhaiele bătute cu şaşlîk şi inimioarele îndurerate de dispariţia URSS şi PCUS? Pe mulţi dintre voi vă cunosc la faţă şi la suflet. Pe timpul lui Voronin, când mergeam pe stradă, ca să nu daţi nas în nas cu mine, mă ocoleaţi de la o poştă, să nu vă vadă cumva cei de sus, Doamne fereşte, că discutaţi cu Tănase, duşmanul lui Voronin! După plecarea comuniştilor, tot voi, boaite făţarnice, pe aceeaşi stradă, când mă vedeaţi, de la o sută de metri înaintaţi spre mine cu mâna întinsă, demonstrativ, vă lipeaţi de mine să nimeriţi în poze, pe la mitinguri, mă băteaţi pe umăr ca să vadă... Filat! După instalarea acestuia în funcţia de premier, tot voi, „verticalilor” - boaite făţarnice ce sunteţi! -, făceaţi coadă la mine la birou, vă încovoiaţi greţoşi în faţa mea, mă lăudaţi mieroşi, pe mine şi pe fiul meu, apoi mă rugaţi să „pun o vorbă” pe lângă Filat, Tănase, Catană, Zubco… Sunt mândru că nu am „pus nicio vorbă” pentru nimeni - o pot confirma şi Filat, şi Catană, şi Zubco. Când vă dădeam în obraz că am luptat să-l dăm jos pe Voronin, nu pentru a înlocui o protecţie cu alta, o mafie cu altă mafie, vă uitaţi buimăciţi la mine, ca la un lunatic, şi plecaţi încruntaţi - adică, lasă că te aranjez eu… Şi cu adevărat, mă aranjează, simt în fiecare zi acest lucru…
2.Cine şi pe cine a trădat
Acum vizavi de acuzaţiile de trădare, chipurile, cândva l-am „trădat” pe Roşca, acum îl „trădez” pe Filat. Fariseilor, ştiţi foarte bine că nu am trădat niciodată pe nimeni! Anume asta vă şi deranjează - că eu n-am trădat, spre deosebire de voi. Nu eu l-am trădat pe Roşca, ci Roşca a trădat idealurile în care am crezut. Nu eu am pactizat cu Diavolul, ci Roşca, iar eu am rămas acolo unde am fost şi sunt. Atunci cine pe cine a trădat? La fel stau lucrurile şi în cazul cu Filat. Am fost prea îngăduitor, l-am „periat” ş.a.m.d.? Da! Am făcut-o însă conştient, dezinteresat, în numele unui obiectiv politic onorabil - înlăturarea comuniştilor de la putere! Nu mi-e ruşine şi nici nu regret. Regret altceva - evoluţia lui Filat, renunţarea lui la idealurile şi obiectivele declarate iniţial. Ruptura morală dintre mine şi Filat s-a produs în timpul sărbătorilor de iarnă din 2009-2010, când Filat, venind la putere, nu s-a mai dus la Uniunea Scriitorilor, precum o făcuse cu mult tam-tam un an în urmă, cu un braţ de flori şi plicuri. Nimic nou sub soare, vorba clasicului: cu iaurt şi gogoşele te-ai făcut vornic, mişele! A fost un adevărat şoc, o cumplită decepţie morală m-a copleşit, ardeam de ruşine şi umilinţă. Bieţii noştri scriitori, flămânzii noştri intelectuali de creaţie…
Am greşit undeva? Bineînţeles. Un om care scrie în fiecare zi nu poate să nu mai şi greşească. Dar nu am trecut cu steagul alb de pe o baricadă pe alta. Am fost omul Cetăţii, al Cetăţii româneşti şi europene. Că nu au mers toate cum am vrut eu, nu e numai vina mea. Dar ce aţi făcut voi, cei care, când eu în zori îmi încheiam scrisul cu fruntea sfâşiată de durere, vă întorceaţi spre cuiburile voastre râgâind a coniac scump şi a frigăruie cu mult piper negru? Prin ce sunteţi voi mai morali şi mai drepţi decât mine, mişeilor!? Sunt eu oare vinovat pentru că am crezut şi am luptat pentru ceva frumos care întârzie să vină? Şi care e meritul vostru, al celor care aţi colaborat cu comuniştii sau aţi tăcut ca dumnealui în iarbă, iar acum îmi faceţi procese de conştiinţă? Voi îmi sunteţi procurorii? Leoarba, boaite făţarnice! Nu eu, dar voi deja faceţi coadă în anticamera lui Voronin, văzând că Filat se clatină…
- Un articol de: Constantin Tănase
http://www.timpul.md/articol/voi-imi-sunteti-procurorii-22535.html