Jurnal: Biden se înşeală, Moldova nu este “o poveste”

     
 
 11 Mar 2011.
 
Supoziţia că vizita lui Biden a fost gândită pe ultima sută de paşi a fost confirmată de modestul şi repetativul discurs, rostit în faţa a mii de oameni, silnic sau de bunăvoie atraşi în centrul celui mai important eveniment din istoria actualei guvernări (vezi: “Vice-președintele american ajunge (întâmplător) în R.Moldova…“).

Desigur, pentru o ţară ca R.Moldova este important şi simplul fapt că un vice-preşedinte american ne onorează cu prezenţa sa. Dar la scanarea cuvântării lui Joe Biden observăm cât de împrăştiate şi fragmentate au fost gândurile lui. Astfel, de la integrarea europeană a R.Moldova şi problema transnistreană s-a ajus la rădăcinile actriţei Portman şi binecuvântarea “în pachet” a SUA şi Moldovei. Or, reieşind din semnificaţia epocală a acestui eveniment se impunea un alt gen de alocuţiune, posibil citită chiar de pe hârtie, dar una plină de mesaje veridice şi coerente, dar nu de “iluzii” despre o “Moldovă din basme”.


Cu certitudine, mesajele elogioase ale oficialului american, apărute pe fundalul entuziasmului publicului local, vor avea un impact, dar de o natură temporară, consumându-se până la alegerile locale. Or, agenda internă se va impune, devalorizând afirmaţiile pline de ficţiuni trasmise de Biden.


În primul rând, este neclar de când R.Moldova a devenit “un model pentru ţările în tranziţie paşnică”, deoarece nici în anii ’90 şi nici în aprilie 2009 nu am văzut nimic paşnic. Războiul de pe Nistru şi violenţele din aprilie 2009 contrazic declaraţiile lui Biden. De aceea, pe spaţiul post-sovietic poate fi remarcată doar Ucraina, unde într-adevăr s-a reuşit avansarea paşnică pe calea tranziţiei, dar în anumite ipostaze istorice foarte specifice. Nici măcar “revoluţia oranj” nu a condus la transformări definitive în statul ucrainean, unde bântuie probleme politice similare celor din R.Moldova, care după revoltele din aprilie 2009 a câştigat deocamdată guvernări cu partide egocentriste şi lideri “rigizi”.


În măsură egală poate fi combătută şi afirmaţia că R.Moldva este o ţară “strategică” pentru SUA, deoarece nici parteneriat strategic nu avem la îndemână, dar nici abordări ferme a problemelor moldoveneşti la Moscova nu au răsunat. Atunci în ce constă rolul nostru “strategic”? Probabil, Biden a avut în vedere armamentul rusesc din regiunea transnistreană şi provocările administraţiei de la Tiraspol, care pot declanşa acţiuni imprevizibile din partea Rusiei, subminând securitatea regiunii. Adică, exclusivitatea R.Moldova nu decurge din altceva decât din sursa de riscuri şi ameninţări pe care le comportă conflictul transnistrean şi “grupările criminale” susţinute şi întreţinute de Moscova. Dar nici aici, americanii nu sunt prea sinceri, deoarece să fi fost reaminteau ruşilor despre necesitatea reluării negocierilor. În mod pragmatic, însă, Biden a vorbit cu Putin şi Medvedev despre contracte comerciale de miliarde de dolari, scutul anti-rachetă american, livrarea consumabilelor militare americane via teritoriul rusesc spre Afganistan şi crizele din Africa de nord. Anume aceste subiecte cuprind agenda priorităţilor în relaţiile bilaterale ruso-americane, dar nicidecum nu R.Moldova şi conflictul transnistrean.


Rădăcinile actriţelor şi primarilor americani au fost de prisos în discursul slab structurat al vice-preşedintelui american, care a distras atenţia de la aspecte mult mai esenţiale invocate de acesta. Or, discursul trebuia centrat pe condiţionalităţi, imperativul reformelor şi transformărilor, despre care politicienii moldoveni uită adesea, fiind sustraşi de animozităţile inter-personale şi inter-partinice.


Pe semne, Ambasada SUA de la Chişinău a uitat să-i relateze lui Biden cu ce probleme se confruntă R.Moldova “cea din basme” la capitolul drepturile omului sau perpetuarea crizelor politice, dar şi cu privire la viteza reformelor şi profunzimea acestora în contextul ingerinţelor constante din partea politicului.


În orice caz, câştigătorul principal al acestui context politico-diplomatic poate fi considerat liderul PLDM. Alăturarea lui Filat, cu discursul său neinspirat şi sec, denotă oricum către cine este direcţionată în primul rând susţinerea Washingtonului. În timp ce, Lupu şi Ghimpu au fost eclipsaţi totalmente de figura dominantă a premierului moldovean, scos în evidenţă de virtuosul orator Biden.


În final, Joe Biden a promis că va reveni, oferind un “show” fascinant (dar defectuos) pentru publicul local, săturat de feţele provinciale şi banale ale clasei politice de la Chişinău. Rămâne însă de văzut dacă personajele politice de acasă vor reuşi să transforme cu adevărat R.Moldova în “poveste de succes”, în care democraţia şi drepturile omului stau în capul mesei.

 
http://www.jurnal.md/ro/news/biden-se-inseala-moldova-nu-este-o-poveste-202198/