Dacii nu făceau economie la aur, arată un nou studiu asupra brăţărilor dacice

 
Dacii iubeau aurul, sugerează un nou studiu asupra brăţărilor în formă de şarpe, potrivit National Geographic, citat de realitatea.net.

Meşteşugarii daci nu făceau deloc economie la aur atunci când lucrau faimoasele brăţări dintr-un întreg lingou, spune autorul studiului Bogdan Constantinescu.

Cele mai multe dintre accesoriile vechi de peste 2000 de ani cântăresc aproape 1kg fiecare, lucru surprinzător pentru cercetătorul Paul Craddok, expert în materiale. "Acest lucru arată că aveau o grămadă de aur", spune Craddock.

"Dacii erau contemporanii misterioşi ai romanilor. Ei au locuit în Transilvania cu multe secole înainte ca Bram Stoker să viseze la Dracula şi nu au lăsat nicio scriere, dar după cum sugerează brăţările, erau plini de comori - după cum au şi bănuit istoricii, având în vedere bogăţia regiunii în minerale", scrie National Geographic.

Nişte hoţi au descoperit acum aproximativ 10 ani 24 de brăţări de aur dacice, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din care 12 au fost acum recuperate de autorităţi. Pentru a scăpa de pedeapsă, hoţii au spus că un prieten mort de-al lor a confecţionat brăţările din monede vechi greceşti, ceea ce i-a făcut pe unii experţi să se îndoiască de autenticitatea lor.

Noul studiu, însă, arată că monedele greceşti sunt făcute din aur mai pur decât cel de la Sarmizegetusa. Mai mult, monedele au fost datate la peste 2000 de ani vechime. Ele au fost găsite alături de monede realizate în anii 100-70 î.Hr, ceea ce sugerează că brăţările au fost îngropate - nu neapărat create- în acea perioadă.

Semnătura lor chimică se potriveşte cu cea a aurului din Transilvania, iar Bogdan Constantinescu, fizician la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, din Bucureşti, crede că aurul brăţărilor provine din două râuri de lângă Sarmizegetusa Regia. Contantinescu spune însă că brăţările nu au fost create pentru a fi purtate, întrucât nu prezintă niciun semn al utilizării lor. El crede că acestea ar fi putut fi ofrande pentru singurul zeu al dacilor, Zalmoxis. Acest lucru ar putea explica de ce comorile au rămas îngropate timp de mii de ani, în capitala Daciei.

Cele 12 brăţări recuperate de autorităţi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, în timp ce restul de 12 brăţări de aur au fost vândute de hoţi şi nu au fost încă găsite.
 
PUBLIKA