Franta, centrale nucleare si aderarea la Schengen. Fata nevazuta a unei afaceri
"Franta este prietena fidela a Romaniei si nu va va trada niciodata", afirma Nicolas Sarkozy in februarie 2008, intr-un discurs tinut in Parlamentul de la Bucuresti. Dupa trei ani de la semnarea parteneriatului strategic, Franta a tradat. Si totusi, cum se explica trecerea subita de la relatii privilegiate la antipatie? Doar din meschinarie electorala sa fi intors Sarkozy foaia? O afacere mai putin vizibila a subminat in ultimul an si jumatate relatia dintre cele doua tari: ratarea de catre Franta a unui contract cam de trei-patru ori mai mare decat afacerea avioanelor F16. Este vorba despre vanzarea de tehnologie franceza pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Europeana a avizat, dupa un an si jumatate de presiuni subterane din partea Frantei, constructia reactoarelor cu tehnologie canadiana. Cum nu mai avea nimic de pierdut, Franta a tradat.
Problema constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu tehnologie franceza a fost ridicata in timpul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy la Bucuresti, in februarie 2008. Potrivit unor relatari din presa, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu a confirmat ca, in timpul intrevederii pe care a avut-o cu Traian Basescu, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a interesat de posibilitatea ca Romania sa cumpere tehnologie nucleara franceza. De atunci, Franta a inceput un lobby agresiv, miza fiind de cel putin 3 miliarde de euro. Spre comparatie, contractul pentru achizitionarea avioanelor F 16 se ridica la 1 miliard de euro.
In mai 2009, francezii deja stiau ca afacerea reactoarelor 3 si 4 a picat. Presedintele Traian Basescu facea de acum declaratii publice care nu mai lasau loc la negocieri cu francezii: "Deocamdata mergem pe aceeasi tehnologie la reactoarele 3, 4, pe tehnologie canadiana. Nu se pune problema sa venim cu altceva, pentru ca intretinerea ar fi prea scumpa". Detalii aici
O luna mai tarziu, in iunie 2009, cand a devenit clar ca Romania nu va cumpara tehnologia de la francezi, Romania trimitea la Comisia Europeana documentatia de notificare a investitiei. Avizul favorabil a venit cu intarziere de un an si jumatate pentru ca, in tot acest timp, Franta a exercitat presiuni puternice la Bruxelles, care au intarziat avizul Comisiei pana in 8 decembrie 2010.
Investitia in reactoarele 3 si 4, estimata la 4 miliarde de euro, va fi realizata de Energo Nuclear, companie controlata in proportie de 51% de compania de stat Nuclearelectrica. Ceilalti actionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) si GDF SUEZ (Franta), fiecare avand cate 9,15% din titluri, in timp ce ArcelorMittal Romania si Iberdrola detin cate 6,2% din actiuni. Chiar daca Franta participa, prin actionarul GDF Suez, la contructia celor doua reactoare, marea miza era vanzarea tehnologiei franceze catre Romania. Operatiune esuata, cateva miliarde de euro pierdute. Reactoarele 3 si 4 vor fi construite, la fel ca 1 si 2, cu tehnologie candadiana (CANDU). Discutia tehnica, care dintre dintre cele doua tehnologii - franceza sau canadiana - ar fi fost mai bune, ramane in seama specialistilor.
Cert este ca, de acum, francezii se tem ca, pierzand Cernavoda, scad sansele ca a doua centrala nucleara, pe care Romania intentioneaza sa o construiasca in Transilvania, sa fie echipata cu tehnologie franceza.
Afacerea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ratata de francezi, se adauga la motivele deja stiute care au stat la baza deciziei Parisului de a solitica, in mod oficial, amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Daca nu cumva este cel mai important motiv, despre care nici politicienii romani, nici cei francezi nu vor pomeni vreodata ceva.
Desigur, afacerea reactoarelor nu explica totul, la fel cum nu exclude alte explicatii: aproprierea alegerilor din Franta, neincrederea occidentalilor in capacitatea Romaniei de a gestiona Sistemul de Informatii Schengen (SIS) din cauza coruptiei si justitiei nefunctionale. Conditionarile de tip economic sunt, ca afacerea Fregatelor sau F16, parte din instrumentarul politicii externe.
In ce priveste coruptia si justitia, pozitia Germaniei este justificata si de inteles. Dupa 2007, nemtii - nu si francezii - au incercat in mod constant sa lege aderarea la Schengen de rezolvarea problemelor din justitie, cu argumentul ca o tara corupta si cu justitie nefunctionala nu poate juca rolul de paznic al Europei la granita din Est. Este o realitate. Nu este interesul Romaniei sa se grabeasca, desi ar indeplini, strict tehnic, conditiile de aderare la Schengen. Vezi aici ce legatura exista intre amanarea aderarii la Schengen si coruptia din Romania
Din nefericirei, politicienii romani, in frunte cu Traian Basescu, transmit mesaje confuze: pe de-o parte se plang ca Romania e discrimitata in raport cu alte tari care au aderat deja la Schengen, de pe de alta parte admit ca avem probleme sistemice majore. Altfel spus, cu totii si-ar dori ca occidentul sa repete eroarea din 2007, adica sa inchida ochii, cu speranta ca problemele se vor rezolva in timp. E o iluzie. S-a vazut dupa 2007 ca Romania se relaxeaza sau chiar sfideaza Bruxelles-ul cand se vede cu sacii in caruta.
Romania nu e pregatita sa adere la Schengen si e spre binele nostru, al tuturor, ca se mentine in acest fel o presiune reformista din exterior.
Inchizand ochii, inghitind minciunile noastre, occidentul nu ne ajuta. Dimpotriva, ne incurajeaza sa mimam mai departe reforme, sa ne hranim cu iluzii otravitoare si sa pretindem ca am devenit ceea ce in realitate nu suntem: o democratie functionala cu institutii cheie solide. Prin urmare, sa ne bucuram ca exista tari carora inca le pasa.
Problema este pozitia Frantei, nu a Germaniei. Repezindu-se cu scrisori la Comisia Europeana, in care solicita amanarea aderarii la Schengen, Parisul se comporta imoral, trecand din ratiuni foarte mercantile dintr-o extrema in alta. Francezii n-au presat Romania, cum procedeaza constant si argumentat tari ca Germania sau Olanda, sa-si rezolve problema justitiei sau problema coruptiei. Nemtii sau olandezii se implica direct, investesc fonduri, energie, programe de asistenta si altele. In schimb ceilalti, francezii, nu si-au batut capul cu justitia sau coruptia din Romania. Le-au descoperit azi. Francezii si-au inventat alte teme de uz electoral intern, cum ar fi problema romilor.
Ce ar fi spus astazi Sarkozy despre aderarea Romaniei la Schengen daca reactoarele 3 si 4 s-ar fi construit cu tehnologie franceza sau daca tronsonul Comarnic- Brasov se facea cu francezii de la Vinci? Ar mai fi tradat sau era tot prietena fidela a Romaniei?
P.S. Cea mai proasta strategie ar fi ca Bucurestiul sa aplice, in replica, sanctiuni economice netransparente Frantei, punand bete in roate marilor investitori francezi prezenti deja pe piata romaneasca.
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8148281-franta-centrale-nucleare-aderarea-schengen-partea-nevazuta-unei-afaceri.htm#loginPanel
Problema constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu tehnologie franceza a fost ridicata in timpul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy la Bucuresti, in februarie 2008. Potrivit unor relatari din presa, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu a confirmat ca, in timpul intrevederii pe care a avut-o cu Traian Basescu, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a interesat de posibilitatea ca Romania sa cumpere tehnologie nucleara franceza. De atunci, Franta a inceput un lobby agresiv, miza fiind de cel putin 3 miliarde de euro. Spre comparatie, contractul pentru achizitionarea avioanelor F 16 se ridica la 1 miliard de euro.
In mai 2009, francezii deja stiau ca afacerea reactoarelor 3 si 4 a picat. Presedintele Traian Basescu facea de acum declaratii publice care nu mai lasau loc la negocieri cu francezii: "Deocamdata mergem pe aceeasi tehnologie la reactoarele 3, 4, pe tehnologie canadiana. Nu se pune problema sa venim cu altceva, pentru ca intretinerea ar fi prea scumpa". Detalii aici
O luna mai tarziu, in iunie 2009, cand a devenit clar ca Romania nu va cumpara tehnologia de la francezi, Romania trimitea la Comisia Europeana documentatia de notificare a investitiei. Avizul favorabil a venit cu intarziere de un an si jumatate pentru ca, in tot acest timp, Franta a exercitat presiuni puternice la Bruxelles, care au intarziat avizul Comisiei pana in 8 decembrie 2010.
Investitia in reactoarele 3 si 4, estimata la 4 miliarde de euro, va fi realizata de Energo Nuclear, companie controlata in proportie de 51% de compania de stat Nuclearelectrica. Ceilalti actionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) si GDF SUEZ (Franta), fiecare avand cate 9,15% din titluri, in timp ce ArcelorMittal Romania si Iberdrola detin cate 6,2% din actiuni. Chiar daca Franta participa, prin actionarul GDF Suez, la contructia celor doua reactoare, marea miza era vanzarea tehnologiei franceze catre Romania. Operatiune esuata, cateva miliarde de euro pierdute. Reactoarele 3 si 4 vor fi construite, la fel ca 1 si 2, cu tehnologie candadiana (CANDU). Discutia tehnica, care dintre dintre cele doua tehnologii - franceza sau canadiana - ar fi fost mai bune, ramane in seama specialistilor.
Cert este ca, de acum, francezii se tem ca, pierzand Cernavoda, scad sansele ca a doua centrala nucleara, pe care Romania intentioneaza sa o construiasca in Transilvania, sa fie echipata cu tehnologie franceza.
Afacerea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ratata de francezi, se adauga la motivele deja stiute care au stat la baza deciziei Parisului de a solitica, in mod oficial, amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Daca nu cumva este cel mai important motiv, despre care nici politicienii romani, nici cei francezi nu vor pomeni vreodata ceva.
Desigur, afacerea reactoarelor nu explica totul, la fel cum nu exclude alte explicatii: aproprierea alegerilor din Franta, neincrederea occidentalilor in capacitatea Romaniei de a gestiona Sistemul de Informatii Schengen (SIS) din cauza coruptiei si justitiei nefunctionale. Conditionarile de tip economic sunt, ca afacerea Fregatelor sau F16, parte din instrumentarul politicii externe.
In ce priveste coruptia si justitia, pozitia Germaniei este justificata si de inteles. Dupa 2007, nemtii - nu si francezii - au incercat in mod constant sa lege aderarea la Schengen de rezolvarea problemelor din justitie, cu argumentul ca o tara corupta si cu justitie nefunctionala nu poate juca rolul de paznic al Europei la granita din Est. Este o realitate. Nu este interesul Romaniei sa se grabeasca, desi ar indeplini, strict tehnic, conditiile de aderare la Schengen. Vezi aici ce legatura exista intre amanarea aderarii la Schengen si coruptia din Romania
Din nefericirei, politicienii romani, in frunte cu Traian Basescu, transmit mesaje confuze: pe de-o parte se plang ca Romania e discrimitata in raport cu alte tari care au aderat deja la Schengen, de pe de alta parte admit ca avem probleme sistemice majore. Altfel spus, cu totii si-ar dori ca occidentul sa repete eroarea din 2007, adica sa inchida ochii, cu speranta ca problemele se vor rezolva in timp. E o iluzie. S-a vazut dupa 2007 ca Romania se relaxeaza sau chiar sfideaza Bruxelles-ul cand se vede cu sacii in caruta.
Romania nu e pregatita sa adere la Schengen si e spre binele nostru, al tuturor, ca se mentine in acest fel o presiune reformista din exterior.
Inchizand ochii, inghitind minciunile noastre, occidentul nu ne ajuta. Dimpotriva, ne incurajeaza sa mimam mai departe reforme, sa ne hranim cu iluzii otravitoare si sa pretindem ca am devenit ceea ce in realitate nu suntem: o democratie functionala cu institutii cheie solide. Prin urmare, sa ne bucuram ca exista tari carora inca le pasa.
Problema este pozitia Frantei, nu a Germaniei. Repezindu-se cu scrisori la Comisia Europeana, in care solicita amanarea aderarii la Schengen, Parisul se comporta imoral, trecand din ratiuni foarte mercantile dintr-o extrema in alta. Francezii n-au presat Romania, cum procedeaza constant si argumentat tari ca Germania sau Olanda, sa-si rezolve problema justitiei sau problema coruptiei. Nemtii sau olandezii se implica direct, investesc fonduri, energie, programe de asistenta si altele. In schimb ceilalti, francezii, nu si-au batut capul cu justitia sau coruptia din Romania. Le-au descoperit azi. Francezii si-au inventat alte teme de uz electoral intern, cum ar fi problema romilor.
Ce ar fi spus astazi Sarkozy despre aderarea Romaniei la Schengen daca reactoarele 3 si 4 s-ar fi construit cu tehnologie franceza sau daca tronsonul Comarnic- Brasov se facea cu francezii de la Vinci? Ar mai fi tradat sau era tot prietena fidela a Romaniei?
P.S. Cea mai proasta strategie ar fi ca Bucurestiul sa aplice, in replica, sanctiuni economice netransparente Frantei, punand bete in roate marilor investitori francezi prezenti deja pe piata romaneasca.
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8148281-franta-centrale-nucleare-aderarea-schengen-partea-nevazuta-unei-afaceri.htm#loginPanel