Moşiile lui Voronin
Impozitul prea mare, nevoia de bani, lipsa condiţiilor de muncă sau bătrâneţea sunt doar câteva dintre motivele pentru care ţăranii îşi vând cotele de pământ. Greutăţile şi naivitatea i-au determinat să le vândă la preţuri de chilipir pentru cei cu bani, cu doar 5—7 mii de lei un hectar. După ce este lucrat, acelaşi hectar de pământ poate fi vândut cu 5—7 mii de euro. Printre afaceriştii de succes se numără şi familia Voronin, care, profitând de faptul că a deţinut puterea timp de 8 ani, s-a îmbogăţit pe seama ţăranilor. În loc să le ofere condiţii, acesta le-a cumpărat pământul.Conform unor surse neoficiale, aproape jumătate dintre locuitorii satelor Colibaşi şi Vadul lui Isac şi-au vândut cotele de pământ. Aproape 500 dintre ele, adică nu mai puţin de 300 de hectare, au fost cumpărate de firma Biotex-Com, cea care aparţine familiei Voronin. Potrivit actelor oficiale, firma Biotex-Com deţine 418 cote de pământ în satele Colibaşi şi Vadul lui Isac, din raionul Cahul.
Cum erau oamenii «forţaţi» să vândă
Terenurile au fost cumpărate în perioada 2006—2008, şi nu de către Voronin personal. În zona Prutului, ca reprezentant al firmei Biotex-Com a activat un oarecare Mihai Leşanu. Acesta, ajutat de diferite persoane din acele sate, cumpăra cotele oamenilor. Dacă pentru unii vânzarea pământurilor reprezenta o adevărată mană cerească, pentru alţii, o adevărată problemă. Odată cumpărate terenurile celor care doreau să le vândă, oamenii cu terenuri în apropiere ajungeau într-o situaţie ingrată: accesul către cota lor era aproape blocat, iar oamenii cu care odată plecau «la deal», vecini sau prieteni, nu mai mergeau. Astfel, constrânşi de situaţie, au vândut şi ei.
«Am fost nevoiţi să vindem»
Familia Cojocaru din satul Colibaşi avea aproape 60 de ari, pe care a fost nevoită să-i vândă. «Speranţa noastră era în acel pământ. Cei care aveau cote lângă noi erau bătrâni şi le-au vândut. Am fost nevoit să-l dau şi eu, pentru că nu mai aveam acces încolo. Nu era posibil să intri la cote. Am fost anunţat: toţi îl dau, tu ce faci? Ştiind în ce situaţie şi unde eram, am fost nevoit să-l dau. Pe 60 de ari, am luat vreo 2 mii de lei», ne-a povestit Petru Cojocaru, care zice că, la început, nu ştia cui anume i-a vândut pământul. «Mai târziu, s-a auzit că Mironescu (Mihai Leşanu — n.r.) ar lucra pentru Voronin. Dacă într-adevăr pământurile au fost luate de persoane fizice care au condus statul, iar la urmă râd de munca ţăranului sau se folosesc de el, e ruşinos», spune capul familiei Cojocaru.
Statul se face că ajută
În scurt timp, au apărut regretele. «Când îmi amintesc, îmi pare rău că am vândut pământul. La ţară asta-i singura afacere, mai ales dacă nu eşti angajat la lucru. Venitul la ţară e pământul», crede bărbatul, povestind cum oamenii care şi-au vândut cotele lucrează acum „cu ziua» la persoanele care au cumpărat pâmântul. «Majoritatea fac asta. Au vândut pământul, iar acum se duc cu ziua la pământul lor, să-l lucreze, doar că roada şi venitul nu mai e al lor. Asta-i situaţia de la ţară», a mai spus Petru, care dă vina pe cei care conduc şi au condus ţara, deoarece nu oferă condiţii prielnice ţăranilor pentru cultivarea pământului. «La noi, ţăranii nu au niciun fel de condiţii. Taxele sunt fixate din primul an. Nu văd niciun ajutor de la stat. Că am fost luaţi în seamă când ne-au dat 9 litri de combustibil, e de râsul găinilor. Acesta nu-i ajutor de la stat. Peste tot se spune că ajută ţăranul, dar nimic. Nu ştiu unde se duce ajutorul, la ţăran nu ajunge», a specificat Petru Cojocaru.
«Am fost nevoiţi să vindem. Toţi în jurul nostru au vândut, iar pe deal transportul nu avea să meargă doar pentru mine. Pământurile sunt la vreo 14 km de sat. Cum să ajung acolo?»- ne-a întrebat un alt ţăran care şi-a vândut cota firmei Biotex-Com. «Aratul şi semănatul e foarte scump. Omul, ca să lucreze pământul, are nevoie de bani. Eu n-am avut şi l-am vândut celor care au», ne-a explicat o bătrânică din satul Vadul lui Isac.
I s-a luat, dar nu i s-a dat
Pentru că cei de la firma Biotex-Com aveau de la început în plan să planteze câteva sute de hectare pe cotele oamenilor, nimic nu-i putea opri. Persoanelor care refuzau să vândă li se promitea teren în altă parte. Aşa s-a întâmplat şi cu Olga Nasulea, care a acceptat schimbul, doar că nu a primit în loc alt teren. «Cineva ne-a spus că s-a cumpărat pământul de lângă noi şi a rămas doar al nostru, pe care va trebui să-l vindem. Noi am spus că nu vrem să vindem şi am cerut să ne dea pământ în altă parte. În altă parte nu ne-au dat, şi ei lucrează acum pământul nostru. N-am avut timp să umblăm după ei şi aşa a rămas. Se folosesc de pămîntul nostru, dar nu ne-au dat nici bani, nici altul în loc», ne-a spus Olga Nasulea. Situaţia însă nu pare s-o deranjeze prea tare. Aceasta e mulţumită de faptul că cei care îi lucrează cota îi plătesc impozitul, de vreo 900 de lei pentru 1,4 hectare. «Decât să-l las pârloagă, mai bine să-l lucreze cineva», s-a consolat Olga Nasulea.
De ce vând oamenii pământul?
Maria Tonjoc, inginer cadastral la Vadul lui Isac, ne-a explicat că oamenii vând pământul pentru că nu au cu ce îl lucra. «Ca să ari un hectar de pământ, ai nevoie de 700 de lei, dacă vrei să-l afânezi cu cultivatorul, ai nevoie de alte trei sute, ca să-l semeni — de încă patru mii. Pentru un hectar de pământ este nevoie de aproximativ cinci mii de lei pe an. Oamenii de la ţară nu au aceşti bani», ne-a spus inginerul. Un alt motiv pentru care ţăranii îşi vând pământul este impozitul foarte mare pentru un ţăran, circa 700 de lei pe an pentru un hectar. Totuşi, inginerul cadastral de la Vadul lui Isac afirmă că ea nu şi-ar vinde terenul nici pentru câteva mii de euro.
Părerea primarului
«Oamenii, când au vândut, nu s-au uitat cui vând. Nu i-a interesat latura politică», ne-a explicat Ion Dolganiuc, primar de Colibaşi. «De ce oamenii vând? Atâta timp cât, la nivel de stat, nu va fi o politică agrară bine determinată, cât nu sunt definite nişte criterii simple, care ar motiva ţăranii să se ocupe cu ceea ce ştiu ei mai bine, cu agricultura, atâta timp cât vor fi subvenţionaţi cu 20-30 litri de motorină sau cu vreo 70 de lei pentru un hectar, nu vom avea agricultură. Atâta timp cât costurile vor fi mai mari decât preţurile la produsele agricole, e clar că va fi aşa. Situaţia îi împinge pe oameni să se dezică ori să vândă. Astăzi sunt lucrate doar vreo 30% din terenurile satului. Cealaltă parte stă pârloagă. E o realitate foarte dură, dar asta e», ne-a mai spus Dolganiuc.
Biotex-Com, firma în spatele căreia se află familia Voronin, deţine, la Colibaşi, 246 hectare de pământ şi, din spusele primarului, este singura care a achiziţionat pământ şi care îl lucrează. «Biotex-Com are vreo 130 hectare de vie şi vreo 60—70 hectare de livadă, la care muncesc oameni din localitate. Dintre toate firmele, doar Biotex-Com lucrează terenurile în proporţie de 80—90%», a mai spus Ion Dolganiuc.
«Un hectar ar trebui să coste 15—17 mii»
Primarul comunei din lunca Prutului spune că nu-i poate influenţa pe oameni să vândă sau nu pământul, însă le cere acestora, dacă totuşi se decid să vândă, s-o facă cât mai scump. «Le-am spus cetăţenilor că pământul e singura lor avere. Să vindem putem în orice moment, dar chiar dacă situaţia îi forţează, i-am îndemnat să vândă terenul cât mai scump. În ultimul timp, un hectar costă vreo 5000 de lei. E foarte puţin. Un hectar de pământ ar trebui să coste 15—17 mii de lei», explică primarul.
Pe pământul lui Voronin
Oamenii din sat care cunosc faptul că familia Voronin a dorit să investească în comuna lor ne-au atenţionat că viile şi livezile sale sunt de departe cele mai frumoase din zonă. Pentru a ajunge la ele, însă, trebuie să parcurgi vreo 14 km de drum de ţară anevoios şi cu multe obstacole. «Moşia lui Voronin», cumpărată la preţ de chilipir de la ţărani, îţi sare în ochi cu câţiva kilometri înainte de a ajunge la ea. Viile din satul Colibaşi ale familiei fostului preşedinte, care se întind pe 150 de hectare, sunt într-adevăr cele mai îngrijite. După cum declara pentru ZdG Veaceslav Florea, specialist în reglementarea regimului proprietăţii funciare din Colibaşi, acum, dacă s-ar încumeta să vândă, firma Biotex-Com ar putea scoate chiar şi până la opt mii de euro pentru un hectar.
La începutul lunii noiembrie, deşi nu mai este nimic de strâns de pe câmp, paznicii încă veghează pământul lui Voronin. S-au apropiat de noi de îndată ce ne-am oprit. S-au interesat ce facem şi au plecat. Petru Cojocaru, cel care ne-a însoţit, ne-a arătat locul unde, acum câţiva ani, era cota sa de pământ. «Oare poţi să te opui unui asemenea proiect? Ce se întâmpla dacă nu vindeam?», s-a întrebat temător bărbatul.