La Vărzăreşti a fost inaugurat Cimitirul ostaşilor români

Ieri, în satul Vărzăreşti, Nisporeni, a fost inaugurat Cimitirul ostaşilor români. Acolo sunt înmormântaţi 178 de ostaşi români căzuţi în luptele din 1941. La eveniment a participat unul din soldaţii români care a supravieţuit. Alexandru Enache, gradatul diviziei 35 infanterie, are în prezent 92 de ani şi a venit să povestească despre ororile acelor lupte, când în ei se trăgea doar pentru faptul că i-au mânat pe ocupanţii sovietici dincolo de linia trasată de odiosul pact Ribbentrop-Molotov. Bărbatul a rămas în viaţă datorită unui medic sanitar care, găsindu-l printre trupuri, a observat că i s-a mişcat un deget.

La Vărzăreşti mai sunt martori ai acelor evenimente. Ei povestesc că soldaţii şi-au găsit sfârşitul în luptele de pe Valea Plângerii sau Valea Dolnei, cum i se mai spune. Când s-au dus să-i ia de acolo ca să-i îngroape, toată valea era presărată de trupuri, multe fiind fără mâini, fără picioare, fără capete. Au încărcat cadavrele în căruţe şi le-au dus la Vărzăreşti. Sătenii i-au înmormântat creştineşte. Le-au pus cruci. Însă la ordinul oficialităţilor comuniste, crucile au fost smulse şi duse cu carele la Nisporeni ca să se facă trotuar din ele. Mulţi ani pe acest loc păşteau animalele.

Primele lucrări la cimitir le-a efectuat, în 1990, primarul de Vărzăreşti de pe atunci, Mihai Guidea. El a început să strângă de prin sat crucile rămase şi le-a adus aici. În fiecare an, de Ziua Eroilor (Ispas), Societatea culturală „Ginta Latină” (filialele Nisporeni-Vărzăreşti şi Sângeorz-Băi) organiza slujbe religioase de pomenire a eroilor. Din păcate, primarul s-a stins din viaţă fără a-şi vedea visul împlinit.

Lucrările au fost reluate în 1998, Societatea culturală „Ginta Latină”, cu mijloace proprii şi cu sprijinul primarilor de atunci: Vasile Arteni (Nisporeni) şi Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare. Din cauza lipsei banilor, de mai multe ori lucrările au fost întrerupte. Au fost stabilite şi zilele de inaugurare, dar şi acestea au fost amânate de câteva ori. Ultimele lucrări s-au efectuat cu susţinerea financiară a Agenţiei naţionale pentru cultul eroilor din Bucureşti, precum şi a familiei Filat, care a procurat cele peste o sută de cruci, a Consiliului raional Nisporeni şi a conducerii locale.

Astăzi, cimitirul e foarte bine amenajat, fiind situat în cel mai înalt loc din Vărzăreşti, la vreo 500 de metri de una dintre cele mai vechi mănăstiri de la noi. Satul se află în vale şi, după felul cum sunt aranjate casele, ai impresia că se închină acestor eroi.

Ceremonia a început cu o slujbă de pomenire oficiată de către Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei, şi un sobor de preoţi de la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, condus de Ioan Ciuntu. În omagiul său de cinstire şi înaltă plecăciune celor căzuţi pentru reîntregirea ţării, deputatul şi poetul Ion Hadârcă a numit ziua de inaugurare a cimitirului sfântă şi binecuvântată, „ziua care parcă a deschis cerurile luminate şi a vărsat lumină peste aceste plaiuri ca să ne adune cât mai aproape, să aline această rană care a sângerat atâţia ani de zile”.

În faţa eroilor şi-a plecat fruntea şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. „Noi, cei care locuim pe acest pământ am fost aruncaţi, timp de peste 60 de ani, într-o gaură a minciunii. Ni s-a negat identitatea noastră, ni s-au spus minciuni despre limba pe care o vorbim, ni s-a interzis să mergem în biserici. Aceşti ofiţeri ai armatei române care zac în aceste morminte, prin jertfa lor, au contribuit ca astăzi noi să fim ceea ce suntem, să vorbim limba română şi ca pe acest meleag să se fluture tricolorul”, a menţionat Tănase. Vasile Apostol, general în rezervă al armatei române, a menţionat următoarele: „În aceste momente de adâncă vibraţie patriotică românească pe care dumneavoastră, cetăţenii acestor plaiuri de legendă, aţi reuşit să le creaţi, se cuvine să ne închinăm cu veneraţie în faţa ostaşului român din toate timpurile pentru demersul său istoric legendar de apărare a independenţei şi suveranităţii ţării, a integrităţii ei teritoriale, a însăşi fiinţei naţionale a poporului român”.

Evenimentul de ieri a adunat mari personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului: Marian Popescu, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Traian Şoricău, secretarul Consiliului orăşenesc Sângeorz-Băi, renumiţi interpreţi din România şi din R. Moldova, reprezentanţi ai Societăţii culturale „Ginta Latină”, Ion Berghea, preşedintele Asociaţiei „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, mai mulţi preşedinţi de raioane din R. Moldova şi mulţi alţii.