Trei licee din regiunea transnistreană solicită ajutorul CEDO
Dosarele a trei licee din regiunea transnistreană – „Alexandru cel Bun” din Tighina, „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol (refugiat la Doroţcaia) şi „Evrica” din Râbniţa – au fost admise de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a fi examinate în fond în câteva luni. Reclamanţi pe aceste trei cauze sunt 170 de părinţi, copii şi profesori care spun că sunt intimidaţi de autorităţile transnistrene pentru faptul că studiază în limba română cu grafie latină, transmite Info-Prim Neo. Juristul Asociaţiei „Promo-Lex”, Doina Ioana Străisteanu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă din 5 iulie, că CEDO a fost sesizată în privinţa violării drepturilor omului, dreptului la viaţa privată, dreptului la educaţie şi la nediscriminare. Au fost invocate şi multiple hărţuiri din partea autorităţilor transnistrene la care au fost supuşi copii, părinţii şi profesorii din aceste licee. Doina Ioana Străisteanu a menţionat că CEDO rareori ia decizii de admisibilitate şi o face numai atunci când cazurile sunt foarte complicate.
Directorul Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, a menţionat că liceul este refugiat din anul 2002 în satul Doroţcaia, raionul Dubăsari. Ea spune că timp de opt ani copii şi profesorii sunt impuşi de către autorităţile transnistrene să facă naveta Grigoriopol – Doroţcaia pentru a studia şi a preda în limba română. Dorinţa elevilor, părinţilor, profesorilor şi a administraţiei este ca liceul să revină în clădirea veche din oraşul Grigoriopol. Eleonora Cercavschi a îndemnat autorităţile de la Chişinău să manifeste o atitudine mai serioasă. „Cum am fost carne de tun, aşa şi am rămas. Dorim ca munca noastră să fie apreciată la justa valoare”, a menţionat directorul liceului.
Directorul liceului „Evrica” din Râbniţa, Eugenia Halus, a spus că, în 2004, autorităţile locale i-au izgonit din sediul care le aparţinea şi au rămas în stradă. „Soluţia pe care am găsit-o a fost o grădiniţă la uzina metalurgică. Dorinţa noastră este însă să avem un sediu ce ar corespunde cerinţelor de liceu”, a declarat Eugenia Halus. Ea a mai spus că există persoane care în continuare manifestă atitudine duşmănoasă faţă de copiii care studiază în limba română. Deseori geamurile instituţiei sunt sparse de răuvoitori.
Preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, a declarat că, dacă CEDO va da câştig de cauză acestor trei licee, hotărârea ar favoriza mult evoluţia pentru respectarea drepturilor omului. „Unica cale pe care am văzut-o a fost adresarea către CEDO pentru că nu există un mecanism care ar putea obliga regimul de la Tiraspol să respecte anumite principii şi norme minime pentru drepturile omului în această regiune. Este dificil că la momentul de faţă să spunem ce s-ar putea urma, însă o decizie va da mai multe argumente şi mai multe instrumente la nivelul politic de a face presiuni internaţionale asupra regimului de la Tiraspol pentru a respecta drepturile omului”, a menţionat Ion Manole.
Juristul Asociaţiei „Promo-Lex”, Alexandru Postică, a precizat că, până pe 20 septembrie, Curţii îi vor fi prezentate toate pretenţiile vizavi de prejudiciile morale şi materiale invocate pe aceste cauze. „Sperăm că această decizia va garanta dreptul acestor copii de a învăţa limba maternă, cu grafie latină”, a mai spus avocatul.
În regiunea transnistreană există 8 instituţii de învăţământ cu predare în limba român: 5 licee, 2 gimnazii şi un internat pentru copii orfani la Tighina (Bender).