Poveste cu sapte neveste sau cum s-o unit Basarabia cu Romania

Sadovaia nr 2. Cladirea Sfatului tarii. Anul de gratie 1918. Unii batcapul ca unirea s-o facut la “presiunea” romanilor, care pazau langausa cu kalashu… Sfatul tarii tolonjit pe jios
Statul roman o trimis in perioada 1917-1918 EMISARI sa CONVINGASfatul tarii sa hotarasca unirea, propuneripe care Sfatul tarii LE RESPINGEA CONSTANT. Adica ii trimitea pe romaniin CUR. Asculta mai departe. Sfatul tarii o vrut , cel mai probabil,independenta pentru Basarabia: mol noua nu ne trebu nici rusia niciromania. Numai ca Sfatul tarii, STIIND, din propunerile facute deromani, ca unirea cu Romania ii o alternativa tot timpul deschisa (adicaromania n-ar fi refuzat) o ASTEPTAT pana in ultimul moment sa vada careo sa fie evolutiile evenimentelor in Rusia, ca sa vada DACA nu cumva oalternativa de independenta MAI ESTE INCA VIABILA: ceva de genu: patani,hai sa nu ne graghim cu unirea cu romania, unirea asta ii mereuposibila, hai mai ghini sa vedem ce-o sa se intample in rusia, ca POATE,POATE ii posibil ca noi sa ramanem independenti. Numa ca jisu ista almoldovenilor s-o spulberat atunci cand guvernul bolsevic, dupa victoriaireversibila a revolutiei in 1918, o inceput: 1. sa maceasca ultimeleramasite de divizii conduse de generalii taristi, ramasi fideli tarului,si 2. sa antreneze Armata rosie in operatiuni militare de RESTABILIRE afostelor granite ale imperiului TARIST (basarabia pretindeaindependenta, tarile baltice se desprind de la imperiu, se incepe shumin caucaz- caroce in timpul revolutiei ruse imperiul vzryvaetza! dabolsevicii -shis prosti? – ei vor inapoi tate teritoriile care o iesitdin imperiu in urma haosului produs de revolutie!). Revenim: TROTKI,comandant suprem (sheva de genu) al Armatei rosii conduce cu tateoperatiunile estea. In acest context, o divizie a armatei rosii, dinregiunea de SUD-VEST a ucrainei se indreapta vertiginos la inceputulanuui 1918 spre – ghici! – CHISINAU! Numai ca situatia in zona era atentmonitorizata si de alte PUTERI (ex: Marea Britanie), interesate, SAUMAI DEGRABA NU! , de expansiunea SOVIETELOR in zona. Si iacabritanicii trimat un super AGHENT 007 la TROTKI si negociaza cu elhuioznaet shi, si il CONVINGE sa semneze un decret prin care cerediviziei SUD-VEST a armatei rosii sa NU MAI CONTINUE MARSUL SPRECHISINAU. Cu decretu ista in dinti, AGHENT 007 (stiem si cum il cheama,deatata ca el sho scris memoriile) se duce la comandantu diviziei esteacare se indrepta spre chisinau si ii spune “ciuvak, iaute shio zisTrotki, ie shi te agamaneste si stanga-nprejiur”. Cand o vazt Sfatultarii ca asa huinea, fiind clar ca hotararea asta de a renunta pe momentla intrarea armatei rosii in basarabia nu-i decat o decizie DE MOMENT(adica rusii pot oricand reveni), ap shi so gandit: “patani, noi sansade independenta NU AVEM. Noi mult n-a sa rezistam in fata dorinteiguvernului de la Petrograd de a ne reintegra in imperiu.” De asta ei oluat si o hotarat unirea, adica s-o intors la alternativa pe care le-ooferit-o romanii.
CONCLUZIA: nu “presiunea” romanilor l-o facut pe Sfatul tarii sa votezeunirea (am vazut mai sus ca membrii Sfatului tarii trimiteau pe romaninahui cand aestia veneau sa le propuna ashe o dela ca unirea) CIOBSERVAREA FENOMENELOR SI EVENIMENTELOR din Rusia l-o convins pe Sfatultarii ca sansa de independenta nu exista. I-o CONVINS- adica ei au luathotararea in cunostinta de cauza si presati de evenimentele din Rusia,nu presati de Romania. Si pe urma analizand LIBERI situatia, o ajiuns laconcluzia ca decat cu rusii, ap mai ghini deam cu romanii. Si s-ovazut: pana la urma n-o fost o decizie rea in ansamblu, pentru ca unireacu romania o asigurat o oarecare stabilitate si oleac de norme umane sidemocratice (cu toate devierile monarhiei constitutionale romanesti, daromania interbelica nu se poate compara cu salbatashiunea care era inURSS prin anii ‘30 na primer, cand Stalin se ticnise la cap si omoraoamenii ca mustele!). The end