Cel mai mare tezaur românesc se va reîntoarce din Rusia

Un grup de profesori universitari, în frunte cu filozoful şieminescologul craiovean Constantin Barbu, a mers la Moscova pentru aobţine scanarea color a tuturor manuscriselor şi documentelor legate deCantemir, care constituie cel mai mare tezaur rămas în Rusia, scrieAdevarul.
Este un proiect de o anvergură fără precedent, spun cei implicaţi înaducerea acasă a celei mai mari colecţii de manuscrise vechi de peste300 de ani. Mâine, 15 iunie 2010, se împlinesc 75 de ani de la aducereaîn ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir.
Se ştie că plecând din Constantinopol ca domn al Moldovei, la Iaşi,Cantemir a lăsat în capitala Imperiului Otoman cea mai bogată bibliotecăde incunabule (n.r.- exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani aiintroducerii tiparului) şi colecţie de manuscrise vechi cunoscute înepocă. După pierderea bătăliei de la Stănileşti (1711), fiica sultanuluişi-a însuşit biblioteca şi manuscrisele. Cantemir îşi luase cu sinemanuscrisele cărţilor dragi lui. La Moscova şi Sankt-Petersburg au rămasdupă moartea lui Cantemir şi a copiilor săi o sumă impresionantă demanuscrise şi documente cu caracter politic, personal, administrativetc.
Trebuie să ne amintim, în 15 iunie 2010, că se împlinesc 75 de ani dela aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir, osemintelefiind mutate de la biserica „Sf. Constantin şi Elena» din Moscova labiserica „Trei Ierarhi» din Iaşi.
Odiseea lui Cantemir
În epocă puteam citi în ziarul „Universul»: „Cu vaporul ce va aduce(…) de la Odessa lăzile cu arhiva românească adăpostită în Rusia întimpul refugiului [din 1917], vor fi aduse şi osemintele fostuluidomnitor al Moldovei, înţeleptul cărturar Dimitrie Cantemir. Membriiguvernului vor merge la Constanţa sâmbătă, când se va face primireasolemnă a osemintelor fostului domn, care vor fi înmormântate luni încripta mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi. Guvernul a luat hotărârea de aconstrui în Iaşi un mausoleum, unde vor fi strânse osemintele tuturorfoştilor domnitori ai Moldovei».
Racla a fost purtată de Tătărescu, Inculeţ, Angelescu,Manolescu-Strunga, I. Nistor, Costinescu, Lapedatu şi Iamandi, gen.Ilaşevici depunând o jerbă de flori din partea regelui Carol al II-lea,jerbe depunând şi Titulescu, Lapedatu şi Ostrowski, ministrul Rusiei laBucureşti. Sicriul a fost deschis în prezenţa mitropolitului Moldovei şia lui Nicolae Iorga. În sicriu se găseau osemintele domnitorului, înparte, şi craniul lipsind.
Privind manuscrisele lui Cantemir un prim inventar a fost făcut deGrigore Tocilescu în anul 1878. În afară de acest Raport, Tocilescu acopiat „de mână», el însuşi, şi a plătit cu bani de la rege şi de laAcademia Română o seamă de copişti ruşi care au transcris multe dintrepaginile învăţatului domnitor. Recent, o delegaţie compusă dinConstantin Barbu, Ion Deaconescu (preşedintele Academiei Internaţionale„Mihai Eminescu»), Paul Tudor (preşedintele Fundaţiei „Paul Tudor» şipreşedinte director general al SC Besta SA) a mers din nou la Moscovapentru a obţine scanarea color a tuturor manuscriselor şi documentelorlegate de Cantemir.
Am stat de vorbă cu Constantin Barbu, care ne-a destăinuiturmătoarele: „Fascinanta poveste a manuscriselor lui Cantemir m-aobsedat încă din anii ‘80, când am şi publicat primele pagini inedite înlatineşte din Sacrosantae Scientiae Indepingibilis Imago, transcrise deTocilescu în ms. lat. 76A, de la Academia Română. A trecut vremea şi înziua de 28 octombrie 2008, cu prilejul acordării premiilor
Se vor tipări primele 10 volume din Operele Principelui Cantemir
„Academiei Internaţionale Mihai Eminescu», aflându-se printrelaureaţi eminentul ambasador al Federaţiei Ruse, Excelenţa Sa AlexanderCiurilin, l-a rugat personal să mă ajute să obţin scanarea color, de peoriginale, a tuturor manuscriselor şi documentelor Cantemir aflate înRusia. Generozitatea Excelenţei Sale s-a materializat în luna mai 2010când, împreună cu prietenii mei, domnii Paul Tudor şi Ion Deaconescu, ammers la Moscova. În fiecare zi domnul ambasador şi ataşatul cultural alAmbasadei, domnul Alexander Vasiliev au avut grija reuşitei noastre.Trebuie să adresăm mulţumiri şi învăţaţilor cărturari pe care i-am găsitîn arhivele ruse: Olga Volkova, Natalia Cernicova, EvgheniyRychalovskie, şi care ne-au ajutat enorm».
L-am întrebat pe Constantin Barbu în ce constă Proiectul Cantemir,când vom fi în posesia scanărilor tuturor manuscriselor şi documentelorCantemir aflate în Rusia. Barbu mi-a spus că, graţia generozităţiidomnului Paul Tudor, misiunea aducerii fotocopiilor color alemanuscriselor şi documentelor Cantemir va fi îndeplinită până la ultimaliteră. „Statul român doarme, a adăugat Barbu, şi doarme prost». Barbune-a mai declarat că în curând se vor tipări primele 10 volume dinOperele Principelui Cantemir în facsimil color, şi anume:
1) Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman…, 193 de pagini(inedit, în italiană).
2) Adnotări la Creşterea şi descreşterea…, 253 de pagini (inedit,italiană).
3) Panegiricul lui Petru cel Mare (transcriere, facsimil, latină), 50pagini.
4) Uimitoarele revelaţii (rusă, transcriere, traducere), 80 pagini.
5) Loca obscura in Catechisi…, 247 pagini (facsimil color, inedit).
6) Ioannis Baptistae Van-Helmont…, 820 de pagini (facsimil colorinedit).
7) Sacro-sanctae scientiae…, 338 pagini (facsimil color inedit).
8) Institutio Logices, 293 de pagini (facsimilcolor inedit).
9) Jurnalul; scrisoare în latină, acte particulare etc.
10) Odiseea manuscriselor lui Cantemir (750 de pagini, comentarii,documente, interpretări, 2 lucrări în facsimil).
În privinţa ţelurilor propuse de Proiect, Barbu a enumerat patrudirecţii principale: identificarea manuscriselor şi a documentelorCantemir (într-una din arhive există 1.316 documente Cantemiridentificate, iar în alta, până în prezent 50 de documente şi o lucrareinedită de aproximativ 180 de pagini), scanarea color direct de peoriginale, completarea cu manuscrise din colecţii din alte ţări (a sevedea Tezaurul Cantemir, publicat de Barbu în 2008), editarea înfacsimil color a Operelor Principelui Cantemir (ca în Proiectul edităriiManuscriselor lui Eminescu), în vederea tipăririi ediţiei critice aOperelor lui Cantemir.
Constantin Barbu a ţinut să reamintească faptul că tot în „Salaoglinzilor» a Muzeului de Artă din Craiova s-a născut şi proiectuleditării în facsimil a Manuscriselor lui Mihai Eminescu, proiect pe careBarbu îl preluase de la Noica şi tipărise deja 19 volume de manuscriseeminesciene în facsimil. Proiectul a fost preluat de Academia Românăcare, prin grija academicianului Eugen Simion, a fost dus ladesăvârşire, într-o ediţie incomparabilă. „Numai manuscrisele luiCantemir stau în dreaptă cumpănă cu manuscrisele lui Eminescu», a spusBarbu.
„Şi dacă vă place şi dacă nu vă place trebuie să ţineţi minte că fărămine cultura română nu ar fi avut tipărite nici manuscrisele luiEminescu şi nici manuscrisele lui Cantemir», a mai adăugat cu orgoliuBarbu. Subliniind: „Fără ambasadorul Ciurilin şi excepţionalii meiprieteni Deaconescu şi Tudor, nimic miraculos nu s-ar fi întâmplat cuCantemir». Cât despre Proiectul Cantemir de la Parlamentul European,Barbu a spus că se pregăteşte un proiect de o anvergură fără precedent.