Yes, We can… să plătim gazul ruşilor!

Când grecilor li s-a tăiat al 14-lea salariu, aufăcut mare scandal şiau incendiat băncile. Când românilor li s-a spus că urmează să se reducăsalariile bugetarilor şi pensiile cu 25 la sută, au ieşit în stradă,iar pensionarii au luat cu asalt Palatul Preşedintelui. Cândmoldovenilor li s-a scumpit gazul cu 13 la sută, aceştia au înghiţitgăluşca, şi-au sunat rudele de peste graniţă şi le-au cerut o sută deeuro în plus - să plătească gazul şi produsele care se vor scumpi odatăcu acesta.
Noi, moldovenii, suntem de o cuminţenie sfântă, de osupuşenie legendară. În fiecare dintre noi îl avem pe ciobănaşul dinMioriţa. Ne scumpesc gazele, ne sparg drumurile, noi aşteptăm să murimsub un cer senin, iar la cap să avem fluieraş de fag… Nu mă înţelegeţigreşit, nu vreau moldoveni în stradă. Am văzut deja un Parlamentfumegând şi nu-mi doresc un deja vu plătit din bani publici. Îmi doresc,în schimb, o societate mai dinamică, una mai responsabilă, care săvibreze atunci când i se face o nedreptate. De unde? Fiecare stă îngăoacea lui fără să-l intereseze că vecinul se îneacă.

Nu avemnicio sămânţă de comuniune civică. Nici atunci când suntem strânşi cuuşa recesiunii, nu crâcnim. Noi ducem în spate. Noi putem. Un fel de“Yes, We can!” al lui Obama, doar că tradus şi adaptat într-un stilneaoş realităţii din Moldova. La o adică, da, noi putem să îndurămpreţuri mari, minciuni gogonate şi fâsuri politicianiste. Ce să facem măîntrebaţi? Bombardaţi cu emailuri ANRE-ul, faceţi solicitări la MoldovaGaz, trimiteţi plângeri Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului. Cândse vor aduna mii şi mii de scrisori, emailuri în care îi veţi ameninţape politicieni că nu-i votaţi la alegeri - să vedeţi cum se vor trezi larealitate. Până atunci tşşşş, să nu faceţi valuri.

Altfel,plătiţi ca robii gazul consumat aiurea în Transnistria, plătiţi gazulpierdut prin ţevile din Ucraina, plătiţi calculul absurd făcut după unschimb valutar uitat de soartă. Plătiţi, că aveţi de unde. Yes, we can…să plătim gazul ruşilor.