Romania respinge ideea unei natiuni si a unei limbi moldovenesti distincte de romana.
Ministerul Afacerilor Externe a lansat astăzi, 22 ianuarie, cartea COMINTERNUL şi originile „moldovenismului”, scrisă de Gheorghe E. Cojocaru şi publicată la editura CIVITAS din Chişinău, eveniment la care au participat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu.
Cartea a fost prezentată de autor, de prof. dr. Mihai Retegan, prof. dr. Ion Şişcanu, de Sergiu Musteţea - preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova şi de Gheorghe Bostan - directorul editurii Civitas. La manifestare au participat numeroşi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, alături de reprezentanţi ai societăţii civile.
Referitor la valoarea acestei lucrări, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat: „Aflăm din cartea domnului Cojocaru că "moldovenismul" neagă rădăcinile identitare româneşti şi că metoda sa preferată este supralicitarea şi mistificarea: un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului ajunge „stat” cu identitate "moldovenească" distinctă. Produs de inginerie etnoculturală al unui sistem specializat în astfel de acţiuni, pe care îl înţelegem prin experienţă brutală şi nemijlocită, efectele sale nocive şi daunele colaterale se văd şi astăzi în Republica Moldova: criza identitară indusă artificial a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat mult timp o evoluţie firească.”
„Dacă mai era nevoie de clarificare, voi afirma că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi "moldoveneşti" distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific, iar aici putem număra ca un excelent exemplu cartea prezentată astăzi”, a adăugat ministrul de externe.
Atât autorul, cât şi istoricii prezenţi la lansare au subliniat importanţa cercetării arhivelor comuniste pentru a înţelege procesul de inginerie etnoculturală prin care s-a încercat acreditarea teoriei moldovenismului, precum şi scopul politic şi ideologic al acestui demers.
La rândul său, secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat actualitatea acestei lucrări a unui reprezentant a „unei generaţii de istorici militanţi”: „Cred că este extrem de importantă această contribuţie, pentru a înţelege foarte bine rădăcinile unei probleme care ne-a afectat până de curând…este important să vedem anatomia acestei doctrine, a acestei ideologii, care nu este o construcţie foarte sofisticată, dar care, iată, a fost eficientă din punct de vedere geopolitic şi este important că pune în evidenţă tocmai acest lucru - care sunt resorturile, modul în care a luat naştere această doctrină „moldovenistă”, scopurile pe care le-au urmărit şi modul în care a fost până la urmă pusă în practică”.
„România, primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi care are puternice elemente comune de cultură, de tradiţii, de istorie, de limbă.. iată, extrem de importantă această comunitate lingvistică pe care o avem, doreşte şi sprijină eforturile Republicii Moldova de întărire a statalităţii, de progres democratic, de creare a unei societăţi prospere, de apropiere de Uniunea Europeană”, a adăugat Bogdan Aurescu.
Volumul prezintă cronologic documente inedite ale Internaţionalei Comuniste, care a funcţionat la Moscova, descoperite de autor în arhivele COMINTERNUL din Moscova, Kiev, Bucureşti şi Chişinău. Documentele, care aparţin perioadei 1924 – 1928 au fost traduse din limba rusă şi argumentează construcţia de tip sovietic a conceptului de “moldovenism”, precum şi inocularea acestuia la nivelul locuitorilor din Basarabia, prin crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldova în 1924.
Informaţii suplimentare:
Lansarea a avut loc în cadrul programului „Repere editoriale la MAE”, program lansat în martie 2008, care urmăreşte crearea şi stimularea unui cadru de comunicare şi de dialog între mediile diplomatice, academice, culturale, ştiinţifice şi societatea civilă din România.
Prof. Dr. Gheorghe E. Cojocaru - autorul cărţii este cercetător ştiinţific, coordonator la Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. De asemenea, acesta este preşedintele Comisiei pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din Republica Moldova, desemnat recent prin Decret Prezidenţial semnat de Preşedintele Interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.
Mihai Retegan este profesor la Facultatea de Istorie din Universitatea Bucureşti, doctor în istorie, premiat de Academia Română în anul 1985. Autor şi coautor al mai multor sinteze, monografii, volume de documente şi culegeri de studii, a scris despre 1968 - Primăvara de la Praga - şi 1989 – Principiul Dominoului. În aprilie 2008, Mihai Retegan a primit din partea Fundaţiei Culturale Magazin Istoric Premiul "Gheorghe Bratianu" pentru volumul "SSI-SOE. Jurnal politic. 1941 - 1944" (Editura RAO, 2007).
Prof. Dr. Ion Şişcanu este fost Rector al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul, Republica Moldova; în prezent şeful catedrei de istorie al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. A publicat lucrări pe tema Basarabiei printre care: Istoria Comunismului în fosta URSS, Relaţiile Româno-Sovietice.
Prof. Dr. Sergiu Mustaţă este lector al Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova şi vicepreşedinte al Comisiei pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din Republica Moldova.
Cartea a fost prezentată de autor, de prof. dr. Mihai Retegan, prof. dr. Ion Şişcanu, de Sergiu Musteţea - preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova şi de Gheorghe Bostan - directorul editurii Civitas. La manifestare au participat numeroşi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, alături de reprezentanţi ai societăţii civile.
Referitor la valoarea acestei lucrări, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat: „Aflăm din cartea domnului Cojocaru că "moldovenismul" neagă rădăcinile identitare româneşti şi că metoda sa preferată este supralicitarea şi mistificarea: un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului ajunge „stat” cu identitate "moldovenească" distinctă. Produs de inginerie etnoculturală al unui sistem specializat în astfel de acţiuni, pe care îl înţelegem prin experienţă brutală şi nemijlocită, efectele sale nocive şi daunele colaterale se văd şi astăzi în Republica Moldova: criza identitară indusă artificial a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat mult timp o evoluţie firească.”
„Dacă mai era nevoie de clarificare, voi afirma că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi "moldoveneşti" distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific, iar aici putem număra ca un excelent exemplu cartea prezentată astăzi”, a adăugat ministrul de externe.
Atât autorul, cât şi istoricii prezenţi la lansare au subliniat importanţa cercetării arhivelor comuniste pentru a înţelege procesul de inginerie etnoculturală prin care s-a încercat acreditarea teoriei moldovenismului, precum şi scopul politic şi ideologic al acestui demers.
La rândul său, secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat actualitatea acestei lucrări a unui reprezentant a „unei generaţii de istorici militanţi”: „Cred că este extrem de importantă această contribuţie, pentru a înţelege foarte bine rădăcinile unei probleme care ne-a afectat până de curând…este important să vedem anatomia acestei doctrine, a acestei ideologii, care nu este o construcţie foarte sofisticată, dar care, iată, a fost eficientă din punct de vedere geopolitic şi este important că pune în evidenţă tocmai acest lucru - care sunt resorturile, modul în care a luat naştere această doctrină „moldovenistă”, scopurile pe care le-au urmărit şi modul în care a fost până la urmă pusă în practică”.
„România, primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi care are puternice elemente comune de cultură, de tradiţii, de istorie, de limbă.. iată, extrem de importantă această comunitate lingvistică pe care o avem, doreşte şi sprijină eforturile Republicii Moldova de întărire a statalităţii, de progres democratic, de creare a unei societăţi prospere, de apropiere de Uniunea Europeană”, a adăugat Bogdan Aurescu.
Volumul prezintă cronologic documente inedite ale Internaţionalei Comuniste, care a funcţionat la Moscova, descoperite de autor în arhivele COMINTERNUL din Moscova, Kiev, Bucureşti şi Chişinău. Documentele, care aparţin perioadei 1924 – 1928 au fost traduse din limba rusă şi argumentează construcţia de tip sovietic a conceptului de “moldovenism”, precum şi inocularea acestuia la nivelul locuitorilor din Basarabia, prin crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldova în 1924.
Informaţii suplimentare:
Lansarea a avut loc în cadrul programului „Repere editoriale la MAE”, program lansat în martie 2008, care urmăreşte crearea şi stimularea unui cadru de comunicare şi de dialog între mediile diplomatice, academice, culturale, ştiinţifice şi societatea civilă din România.
Prof. Dr. Gheorghe E. Cojocaru - autorul cărţii este cercetător ştiinţific, coordonator la Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. De asemenea, acesta este preşedintele Comisiei pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din Republica Moldova, desemnat recent prin Decret Prezidenţial semnat de Preşedintele Interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.
Mihai Retegan este profesor la Facultatea de Istorie din Universitatea Bucureşti, doctor în istorie, premiat de Academia Română în anul 1985. Autor şi coautor al mai multor sinteze, monografii, volume de documente şi culegeri de studii, a scris despre 1968 - Primăvara de la Praga - şi 1989 – Principiul Dominoului. În aprilie 2008, Mihai Retegan a primit din partea Fundaţiei Culturale Magazin Istoric Premiul "Gheorghe Bratianu" pentru volumul "SSI-SOE. Jurnal politic. 1941 - 1944" (Editura RAO, 2007).
Prof. Dr. Ion Şişcanu este fost Rector al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul, Republica Moldova; în prezent şeful catedrei de istorie al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. A publicat lucrări pe tema Basarabiei printre care: Istoria Comunismului în fosta URSS, Relaţiile Româno-Sovietice.
Prof. Dr. Sergiu Mustaţă este lector al Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova şi vicepreşedinte al Comisiei pentru studierea şi analiza regimului comunist totalitar din Republica Moldova.