Premierul Greceanâi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei, scrie Jurnal de Chişinău
“Puţină lume ştie şi despre faptul că Zinaida Greceanâi a fost inclusă în „lista neagră” pentru Parlamentul ales la 5 aprilie, listă elaborată de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. După cum au stabilit jurnaliştii de investigaţie care au verificat trecutul acesteia, pe parcursul activităţii sale în funcţia de ministru al Finanţelor, dar şi în cea de premier, Greceanâi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei. Pentru aceste „realizări”, în loc să fie scoasă din lista electorală a Partidului Comuniştilor, Greceanâi a fost înaintată pentru funcţia de şef al statului”, scrie cotidianul “Jurnal de Chişinău”.
Publicaţia scrie că Zinaida Greceanâi se face vinovată de pierderea de către R. Moldova la CEDO a mai multor dosare de milioane de euro.
Unul dintre cele mai recente, în acest sens, este dosarul „Oferta Plus”. “Unul dintre vinovaţii de această pierdere este Ministerul Finanţelor, condus în acel timp de Zinaida Greceanâi. Instituţia a refuzat să plătească companiei „Oferta Plus” suma de 20 mln de lei pentru energia electrică livrată de companie instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, cerând revizuirea cauzei. (...) Aceste acţiuni s-au dovedit a fi ilegale, în consecinţă, CEDO a obligat Moldova să plătească datoria statului (Ministerului Finanţelor) către „Oferta Plus”, plus daune morale, materiale şi penalizări, în total - 2,5 milioane de euro”, mai precizează publicaţia.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, la care face trimitere Jurnal de Chişinău, în anul 2002, când Zinaida Greceanâi a devenit ministru al Finanţelor, mai multe acţiuni ale MF au fost calificate ca fiind ilegale. Printre acestea - scutirea ilegală de impozite a unor companii aeriene şi agenţi economici, menţionăm că impozitele de care au fost scutite aceste companii se ridică la zeci de milioane de lei. Precizăm că restituirea din buget a TVA este considerată o modalitate de spălare a banilor, identificată în 2005 de Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor al CCCEC.
Potrivit aceluiaşi raport al Curţii de Conturi, aplicarea neadecvată a legislaţiei în vigoare referitor la activitatea întreprinderilor în regim „duty-free”, precum si tărăgănarea unor decizii privind aplicarea accizelor şi TVA au determinat neîncasarea la buget de la doi agenţi economici a sumei de 5,5 mln. lei.
“Încălcând condiţiile unui acord de credit, încheiat cu Comunitatea Europeană, MF n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari s-au achitat integral şi în termenele stabilite cu ministerul. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în valoare de 5,7 mil dolari”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
La 15 mai 2008 Zinaida Greceanâi a semnat, în calitate de prim-ministru, o hotărâre secretă prin care Guvernul a repartizat 9500 de tone de grâu din cele 10 300 de tone de grâu donate de Federaţia Rusă şi România Republicii Moldova ca ajutor umanitar pentru diminuarea consecinţelor secetei din vara 2007 întreprinderilor de Stat “Combinatul de panificaţie” din Bălţi şi ÎS “Franzeluţa” din Chişinău, discriminându-i astfel pe alţi agenţi economici şi susţinând crearea condiţiilor de concurenţă neloială/neonestă pentru restul agenţilor economici din panificaţie, mai precizează Jurnal de Chişinău.
Publicaţia scrie că Zinaida Greceanâi se face vinovată de pierderea de către R. Moldova la CEDO a mai multor dosare de milioane de euro.
Unul dintre cele mai recente, în acest sens, este dosarul „Oferta Plus”. “Unul dintre vinovaţii de această pierdere este Ministerul Finanţelor, condus în acel timp de Zinaida Greceanâi. Instituţia a refuzat să plătească companiei „Oferta Plus” suma de 20 mln de lei pentru energia electrică livrată de companie instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, cerând revizuirea cauzei. (...) Aceste acţiuni s-au dovedit a fi ilegale, în consecinţă, CEDO a obligat Moldova să plătească datoria statului (Ministerului Finanţelor) către „Oferta Plus”, plus daune morale, materiale şi penalizări, în total - 2,5 milioane de euro”, mai precizează publicaţia.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, la care face trimitere Jurnal de Chişinău, în anul 2002, când Zinaida Greceanâi a devenit ministru al Finanţelor, mai multe acţiuni ale MF au fost calificate ca fiind ilegale. Printre acestea - scutirea ilegală de impozite a unor companii aeriene şi agenţi economici, menţionăm că impozitele de care au fost scutite aceste companii se ridică la zeci de milioane de lei. Precizăm că restituirea din buget a TVA este considerată o modalitate de spălare a banilor, identificată în 2005 de Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor al CCCEC.
Potrivit aceluiaşi raport al Curţii de Conturi, aplicarea neadecvată a legislaţiei în vigoare referitor la activitatea întreprinderilor în regim „duty-free”, precum si tărăgănarea unor decizii privind aplicarea accizelor şi TVA au determinat neîncasarea la buget de la doi agenţi economici a sumei de 5,5 mln. lei.
“Încălcând condiţiile unui acord de credit, încheiat cu Comunitatea Europeană, MF n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari s-au achitat integral şi în termenele stabilite cu ministerul. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în valoare de 5,7 mil dolari”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
La 15 mai 2008 Zinaida Greceanâi a semnat, în calitate de prim-ministru, o hotărâre secretă prin care Guvernul a repartizat 9500 de tone de grâu din cele 10 300 de tone de grâu donate de Federaţia Rusă şi România Republicii Moldova ca ajutor umanitar pentru diminuarea consecinţelor secetei din vara 2007 întreprinderilor de Stat “Combinatul de panificaţie” din Bălţi şi ÎS “Franzeluţa” din Chişinău, discriminându-i astfel pe alţi agenţi economici şi susţinând crearea condiţiilor de concurenţă neloială/neonestă pentru restul agenţilor economici din panificaţie, mai precizează Jurnal de Chişinău.