PCRM si stabilitatea
Economia Republicii Moldova în cădere liberă
Începutul anului 2009 a marcat o decelerare prominentă a pulsului economiei moldoveneşti. Evoluţiile recente din domeniul industriei, comerţului cu bunuri şi servicii, transporturilor, schimburilor comerciale externe relevă o cădere liberă a economiei ţării noastre. Situaţia mai este agravată de evoluţiile dramatice pe arena politică autohtonă, dar şi de acţiunile şi promisiunile cu caracter vădit electoral ale Guvernului în perioada de până la alegeri şi care vor submina fundamental echilibrul bugetar pe parcursul anului curent. Totodată, este relevantă şi schimbarea în direcţia diametral opusă a prognozei FMI privind evoluţia economiei moldoveneşti, de la o creştere a PIB-ului de +7,5% la o recesiune de -5,0% pentru anul 2009. Totuşi, evoluţiile din primul trimestru al anului curent sugerează că o anticipare atât de pesimistă din partea FMI ar putea fi chiar prea optimistă, deoarece combinaţia explozivă dintre criza economică şi cea politică ar putea duce la o recesiune economică şi mai gravă. Care este magnitudinea involuţiei economiei moldoveneşti de la începutul anului curent? Care sunt cauzele şi, respectiv, măsurile de bază în vederea temperării repercusiunilor acesteia?
Viteza căderii
Gradul înalt de deschidere a economiei moldoveneşti[1] împreună cu influxurile masive de „remitenţe” relevă dependenţă puternică a ţării noastre de mediul extern. Drept rezultat, cele mai sensibile sectoare la şocurile exogene au înregistrat şi cele mai drastice recesiuni la finalul primului trimestru în raport cu aceeaşi perioadă din anul precedent: transporturile de mărfuri (-64,4%), industria (-24,2%), comerţul cu mărfuri (-5,6%), ultimul fiind afectat în special de reducerea volumului de venituri remise de peste hotare şi, respectiv, reducerea consumului final intern. Repercusiunile crizei au cauzat şi comprimarea comerţului extern, în primele 2 luni exporturile reducându-se cu -19,1%, iar importurile – cu -27,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
Totuşi, primele simptome ale crizei au fost resimţite încă în 2008, iar pronunţarea declinului de la începutul anului 2009 este un rezultat al adâncirii recesiunii în principalele ţări partenere, dar şi lipsa unui program viabil anti-criză implementat la timp de către Guvern. Astfel, pe parcursul anului 2008 s-a atestat o încetinire a ritmului de creştere în sectoarele sus-menţionate, iar deja spre sfârşitul anului economia a înregistrat un declin pronunţat.
Începutul anului 2009 a marcat o decelerare prominentă a pulsului economiei moldoveneşti. Evoluţiile recente din domeniul industriei, comerţului cu bunuri şi servicii, transporturilor, schimburilor comerciale externe relevă o cădere liberă a economiei ţării noastre. Situaţia mai este agravată de evoluţiile dramatice pe arena politică autohtonă, dar şi de acţiunile şi promisiunile cu caracter vădit electoral ale Guvernului în perioada de până la alegeri şi care vor submina fundamental echilibrul bugetar pe parcursul anului curent. Totodată, este relevantă şi schimbarea în direcţia diametral opusă a prognozei FMI privind evoluţia economiei moldoveneşti, de la o creştere a PIB-ului de +7,5% la o recesiune de -5,0% pentru anul 2009. Totuşi, evoluţiile din primul trimestru al anului curent sugerează că o anticipare atât de pesimistă din partea FMI ar putea fi chiar prea optimistă, deoarece combinaţia explozivă dintre criza economică şi cea politică ar putea duce la o recesiune economică şi mai gravă. Care este magnitudinea involuţiei economiei moldoveneşti de la începutul anului curent? Care sunt cauzele şi, respectiv, măsurile de bază în vederea temperării repercusiunilor acesteia?
Viteza căderii
Gradul înalt de deschidere a economiei moldoveneşti[1] împreună cu influxurile masive de „remitenţe” relevă dependenţă puternică a ţării noastre de mediul extern. Drept rezultat, cele mai sensibile sectoare la şocurile exogene au înregistrat şi cele mai drastice recesiuni la finalul primului trimestru în raport cu aceeaşi perioadă din anul precedent: transporturile de mărfuri (-64,4%), industria (-24,2%), comerţul cu mărfuri (-5,6%), ultimul fiind afectat în special de reducerea volumului de venituri remise de peste hotare şi, respectiv, reducerea consumului final intern. Repercusiunile crizei au cauzat şi comprimarea comerţului extern, în primele 2 luni exporturile reducându-se cu -19,1%, iar importurile – cu -27,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
Totuşi, primele simptome ale crizei au fost resimţite încă în 2008, iar pronunţarea declinului de la începutul anului 2009 este un rezultat al adâncirii recesiunii în principalele ţări partenere, dar şi lipsa unui program viabil anti-criză implementat la timp de către Guvern. Astfel, pe parcursul anului 2008 s-a atestat o încetinire a ritmului de creştere în sectoarele sus-menţionate, iar deja spre sfârşitul anului economia a înregistrat un declin pronunţat.