Republica Moldova nu e moştenitoarea Ţării Moldovei, pentru că de-a lungul secolelor nu a existat o continuitate a procesului d
Republica Moldova nu e moştenitoarea Ţării Moldovei, pentru că de-a lungul secolelor nu a existat o continuitate a procesului de organizare statală”, a menţionat istoricul Ion Negrei
Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova a pus în discuţie unele aspecte controversate ale statalităţii moldoveneşti în cadrul unei mese rotunde pe tema „650 de ani de la constituirea Ţării Moldovei: realităţi şi falsuri”, organizate ieri în localul Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău. Moderator al mesei rotunde a fost dr. Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor, la întrunire participând savanţi, profesori universitari, cercetători, studenţi, scriitori, bibliotecari, jurnalişti, pentru care întrebarea „Care-i, totuşi, vârsta statului moldovenesc?” (tot ea generic al manifestării) are o conotaţie morală, civică, ştiinţifică şi spirituală. Au luat cuvântul Andrei Eşanu, academician, AŞM; Pavel Parasca, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, ULIM; Demir Dragnev, membru corespondent, AŞM, istoricii aducând argumente în favoarea ideii că guvernarea comunistă urmăreşte scopuri propagandistice clare, iniţiind încă din anul preelectoral 2008 şi în specail, în anul electoral 2009, manifestări pompoase consacrate celor 650 de ani ai Ţării Moldovei, clica lui Voronin folosindu-se de această aniversare pentru a-şi promova doctrinele antinaţionale şi antidemocratice, pentru a-şi justifica politica moldovenismului.
„Ţara Moldovei are o finalitate, aceasta ţine de anul 1859, când suverantiatea munteană se uneşte cu suveranitatea moldoveană, Unirea Principatelor Române însemnând constituirea statului român modern . Republica Moldova nu e moştenitoarea Ţării Moldovei, pentru că de-a lungul secolelor nu a existat o continuitate a procesului de organizare statală”, a menţionat istoricul Ion Negrei, iar colegul său Gheorghe Negru a subliniat că regimul comunist doreşte să aibă 650 de ani de moştenire spirituală, culturală, istorică, de aceea manipulează opinia publică.
Arheolgoul Gheorghe Postică, doctor habilitat în istorie, semnalează criza Republicii Moldova care, evident, nu are 650 de ani. Fondată în 1991 ca al doilea stat românesc, RM se pomeneşte după 1994 fără eroi naţionali, fără istorie, autorităţile ocupându-se de falsificarea acesteia, cea mai recentă invenţie fiind celebrarea celor 650 de ani ai aşa-numitei statalităţi. „De fapt, comuniştii vor să abroge Declaraţia de independenţă din 1991, ei îşi doresc un alt model de statalitate, un model sovietic, ei vor să shimbe şi stema, şi drapelul Republicii Moldova. Autorităţile atacă fiinţa noastră, atacă limba română, sovietizează manualele, iar noi trebuie să găsim mijloace de a ne opune acestei politici de deznaţionalizare”, a accentuat istoricul Alexandru Moşanu, preşedintele primului Parlament al RM. „Problema principală nu e statul moldovenesc, ci a unităţii naţionale. Noi nu am reuşit să creăm o comunitate a istoricilor, nu ştim să preţuim valoarea. Cine a făcut manualele de istorie integrată? Tot oameni din breasla noastră, tot istorici dintre ai noştri”, a declarat Ion Ţurcanu, observând că subiectul privind statalitatea nu trebuie nici politizat, dar nici simplificat.
Vorbitorii au mai remarcat în mod deosebit faptul că în 2009 istoricii basarabeni ar trebui să discute teme cu-adevărat importante pentru destinul acestui neam, precum deportările din 1949 şi pactul Molotov-Ribbentrop, iar sărbătorirea cu fast a statalităţii e o diversiune din partea autorităţilor comuniste, cuprinse de panică înainte de 5 aprilie.
Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova a pus în discuţie unele aspecte controversate ale statalităţii moldoveneşti în cadrul unei mese rotunde pe tema „650 de ani de la constituirea Ţării Moldovei: realităţi şi falsuri”, organizate ieri în localul Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău. Moderator al mesei rotunde a fost dr. Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor, la întrunire participând savanţi, profesori universitari, cercetători, studenţi, scriitori, bibliotecari, jurnalişti, pentru care întrebarea „Care-i, totuşi, vârsta statului moldovenesc?” (tot ea generic al manifestării) are o conotaţie morală, civică, ştiinţifică şi spirituală. Au luat cuvântul Andrei Eşanu, academician, AŞM; Pavel Parasca, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, ULIM; Demir Dragnev, membru corespondent, AŞM, istoricii aducând argumente în favoarea ideii că guvernarea comunistă urmăreşte scopuri propagandistice clare, iniţiind încă din anul preelectoral 2008 şi în specail, în anul electoral 2009, manifestări pompoase consacrate celor 650 de ani ai Ţării Moldovei, clica lui Voronin folosindu-se de această aniversare pentru a-şi promova doctrinele antinaţionale şi antidemocratice, pentru a-şi justifica politica moldovenismului.
„Ţara Moldovei are o finalitate, aceasta ţine de anul 1859, când suverantiatea munteană se uneşte cu suveranitatea moldoveană, Unirea Principatelor Române însemnând constituirea statului român modern . Republica Moldova nu e moştenitoarea Ţării Moldovei, pentru că de-a lungul secolelor nu a existat o continuitate a procesului de organizare statală”, a menţionat istoricul Ion Negrei, iar colegul său Gheorghe Negru a subliniat că regimul comunist doreşte să aibă 650 de ani de moştenire spirituală, culturală, istorică, de aceea manipulează opinia publică.
Arheolgoul Gheorghe Postică, doctor habilitat în istorie, semnalează criza Republicii Moldova care, evident, nu are 650 de ani. Fondată în 1991 ca al doilea stat românesc, RM se pomeneşte după 1994 fără eroi naţionali, fără istorie, autorităţile ocupându-se de falsificarea acesteia, cea mai recentă invenţie fiind celebrarea celor 650 de ani ai aşa-numitei statalităţi. „De fapt, comuniştii vor să abroge Declaraţia de independenţă din 1991, ei îşi doresc un alt model de statalitate, un model sovietic, ei vor să shimbe şi stema, şi drapelul Republicii Moldova. Autorităţile atacă fiinţa noastră, atacă limba română, sovietizează manualele, iar noi trebuie să găsim mijloace de a ne opune acestei politici de deznaţionalizare”, a accentuat istoricul Alexandru Moşanu, preşedintele primului Parlament al RM. „Problema principală nu e statul moldovenesc, ci a unităţii naţionale. Noi nu am reuşit să creăm o comunitate a istoricilor, nu ştim să preţuim valoarea. Cine a făcut manualele de istorie integrată? Tot oameni din breasla noastră, tot istorici dintre ai noştri”, a declarat Ion Ţurcanu, observând că subiectul privind statalitatea nu trebuie nici politizat, dar nici simplificat.
Vorbitorii au mai remarcat în mod deosebit faptul că în 2009 istoricii basarabeni ar trebui să discute teme cu-adevărat importante pentru destinul acestui neam, precum deportările din 1949 şi pactul Molotov-Ribbentrop, iar sărbătorirea cu fast a statalităţii e o diversiune din partea autorităţilor comuniste, cuprinse de panică înainte de 5 aprilie.