„In lumina circumstantelor din Moldova, o reforma constitutionala este necesara pentru a preveni ca blocaje politice sa se mai intample pe viitor...”(Comisia de la Venetia, 12 martie 2010)AIE s-a nascut cu adevarat in momentele in care, superb si obstinat, a refuzat ispita de a da „votul de aur” pentru candidatul comunist la functia de presedinte al republicii. Unanimitatea a fost atunci forta care a schimbat axa politicului din stanga Prutului. Alimentat de presiunea constanta pe care o creasera evenimentele de la 7 aprilie, gestul Aliantei a insemnat una dintre paginile memorabile de demnitate ale unei clase politice care promitea sa nu-si dezamageasca suporterii interni si externi. Astazi, este un alt moment de cotitura. Turnesolul referendumului constitutional dezvaluie lucruri pe care, acum noua luni de zile, nu ne asteptam sa le vedem. Si nu poti sa nu observi ca, dupa noua luni de zile, a inceput si sfarsitul Revolutiei Oranj de la Kiev. Un „model” care trebuie evitat cu orice pret.Ce vrea, totusi, Comisia de la Venetia?Marul discordiei pare sa fie raspunsul Comisiei de la Venetia catre Curtea Constitutionala din RM, relativ la interpretarea articolelor 78.5 si 85.3 din Constitutia in vigoare: „Amicus curiae brief for the Constitutional Court of Moldova on the interpretation of articles 78.5 and 85.3 of the Constitution of Moldova”. Trecem peste faptul ca titlul ignora inexplicabil denumirea oficiala a statului – corect ar fi fost „Republic of Moldova” si „Constitutional Court of the Republic of Moldova” - pentru ca eroarea este prezenta de 19 ori in textul Comisiei! Chestiunea de fond este insa alta. In esenta, expertii german, belgian si finlandez raspund la trei intrebari punctuale, legate de 1). relatia dintre cele doua articole din Constitutie si aplicabilitatea lor; 2). ce inseamna „in decursul unui an” din articolul 85.3; 3). momentul in care presedintele in execitiu trebuie sa dizolve parlamentul si sa fixeze data alegerilor. Expertii concluzioneaza urmatoarele: „In lumina circumstantelor din Moldova, o reforma constitutionala este necesara pentru a preveni ca blocaje politice sa se mai intample pe viitor in Moldova. Disolutiile frecvente ale Parlamentului care se succed unele dupa altele la intervale scurte de numai cateva luni creeaza obstacole pentru negocierile politice necesare in vederea unei reforme constitutionale de succes. Comisia de la Venetia reaminteste Raportul sau despre amendamentele constitutionale adoptate in decembrie 2009, unde accentueaza ca acestea trebuie sa urmeze procedurile stabilite de Constitutia in uz. Comisia de la Venetia ramane la dispozitia autoritatilor moldovenesti pentru orice asistenta viitoare de care ar avea nevoie in aceasta chestiune”.Concluzia pare evidenta. Comisia a raspuns, asa cum face de fiecare data, doar la ce a fost intrebata. A incerca sa extrapolezi reactia Comisiei sau sa o „intaresti” cu cine stie ce declaratii din culise risca sa fie neconform cu litera textului. Astfel ca, cine declara ritos ca expertii Comisiei „ar argumenta ca nu este cazul de a adopta o noua constitutie in Republica Moldova” fie nu a citit textul Comisiei, fie il forteaza abuziv. Comisia nu spune niciunde asa ceva, pentru ca raspunsul s-a referit explicit la scrisoarea din 7 decembrie expediata de Curtea Constitutionala a RM.Referendum sau integrare - o miza falsaNimeni nu ignora, chiar daca nu spune asta concret, dimensiunea politica a oricarei decizii juridice. Dar nici aceasta nu trebuie exagerata, mai ales in cazul RM. A spune astazi ca referendumul trebuie evitaat pentru ca „integrarea europeana” este mai importanta si nu trebuie sa fie periclitata este cel putin excesiv. Si asta pentru ca, deocamdata, niciun oficial european nu a garantat RM asa ceva! La Chisinau este vorba astazi de pasi importanti pe care acesta ii face pentru apropierea de structurile europene, dar de aici pana la integrarea propriu-zisa mai e ceva vreme, si aceasta nu se va intampla, fireste, in mandatul actualului executiv. Astfel ca nu e nevoie in RM de schimbari de suprafata, ci de fundament, pentru ca integrarea este o miza pe termen lung. Nu „tara legala” trebuie modificata si ajustata la cerintele europene, ci „tara reala”. Nu e vorba numai despre „legi euroconforme”, ci despre atmosfera publica, atitudine politica si valori in conformitate cu norma euroatlantica. Aici trebuie sa isi concentreze atentia elita politica de la Chisinau daca vrea cu adevarat biletul de intrare in cluburile europene.RM nu este nici Germania, nici AmericaDin aceasta perspectiva, si nu din alta, trebuie pusa problema referendumului - ca parte a unui proces care va dura decenii, poate, in functie si de optiunea cetatenilor RM. In esenta, argumentele teoretice contra unui referendum pot fi exacte, dar, in acelasi stil, pot fi aduse si altele care sa pledeze pro. Ca orice „instrument” democratic, este controversat in unele state, dar are si adepti, in altele, in functie de circumstante. Dar nu aici sta problema. Cum spuneam, intr-un stat ca RM, referendumul nu este in primul rand o chestiune juridica, ci una civico-politica. De aceea nu trebuie judecat asa cum este el judecat in statele occidentale consolidate, pentru ca RM este departe de asa ceva. Iar comparatia, in acest caz, trebuie sa fie bine cumpanita, pentru ca poate fi, prin abuz, un instrument care poate legitima si justifica orice.Spectrul GrecieiComisia de la Venetia ramane in continuare un instrument juridic esential al Consiliului Europei, dar si al UE. Dar lucrurile trebuie privite in context si in perspectiva. Iata inca un element.Actuala criza din Grecia arata doua lucruri esentiale si pe care RM nu le poate ignora. In primul rand, reactiile „rosii” la criza risca sa se transforme in Grecia in reactii anti-euroatlantice (de tip „conspiratie americana”), cu consecinte grave pe termen mediu si lung. Concluzia este ca, un stat cu o istorie recenta nedigerata, fara o europenizare structurala si la nivel de mentalitati isi poate face rau siesi, dar si clubului din care face parte. Si asta indiferent de euroconformitatea legislativa sau cifrele raportate entuziast la Bruxelles! Fara o „tara reala” bine articulata axiologic, „tara legala” nu poate sa fie decat o vitrina care insa poate sa se faca tandari la orice soc, iar tandarile ii pot atinge si pe altii. In al doilea rand, criza greceasca ridica o serie de discutii despre care vizeaza nu doar spatiul euro sau solidaritatea europeana, nu doar functionarea institutiile financiare grecesti, dar si institutiile politice europene, capacitatea lor de reactie, dar si de absorbtie a unor noi membri. Si asta nu este deloc in avantajul RM!Concluzia este una singura. Chisinaul nu are nevoie astazi de schimbari de decor, ci de modificari profunde. De aceea liderii AIE mai au multe de facut impreuna. Niciunul dintre ei, singur, nu va duce RM in UE, indiferent de ispitele de moment. Acesta este contextul in care trebuie discutat totul la Chisinau, inclusiv referendumul sau reforma constitutionala. Refuzul „votului de aur” a fost certificatul de nastere al AIE. O atitudine contrara ar insemna cetificatul de deces.Un articol de: Dan Dungaciu