Identitatea moldoveneasca

Romanii care locuiau in URSS erau inclu?i in nomenclatorul sovietic al grupurilor etnice cu doua denumiri: romani ?i moldoveni. Divizarea s-a facut intr-o maniera arbitrara. S-a considerat ca cei care lucuiesc in partea de vest a raului Prut (Bucovina ?i Transcarpatia) se numesc romani, iar cei din partea de Est a Prutului – moldoveni. De?i geografic arbitrara, din punct de vedere politic aceasta divizare a fost elaborata ?i implementata foarte sofisticat. Fiind un adevarat proiect de inginerie sociala, ini?iat de puterea sovietica imediat dupa punerea in practica a pactului Ribbentrop-Molotov, aceasta politica i?i propunea sa creeze o diferen?iere identitara in interiorul grupuilui etnic al romanilor pentru a putea justifica ocuparea teritoriului unde acest grup etnic era majoritar. In acest proiect identitatea moldoveneasca nu ar fi trebuit sa fie op?iunea favorita. Puterea sovietica ar fi putut prefera probabil utilizarea in acest scop a identita?ii basarabene, deoarece ea a fost folosita cu referire la aceasta popula?ie pentru prima data de Rusia ?arista. Identitatea basarabeana insa era prea recenta ?i respectiv insuficient de profund ancorata in con?tiin?a popula?iei din teritoriile ocupate. Cu scopul de a mari ?ansele de succes ale proiectului sau, puterea sovietica a fost nevoita astfel sa instrumentalizeze o identitate eminamente romaneasca, cea moldoveneasca. Din aceste considerente, atunci cand se vorbe?te ca identitatea moldoveneasca in RM este noua, sau chiar falsa, se face o confuzie, deoarece ea este mult mai veche decat puterea sovietica. E mult mai corect in acest context sa se vorbeasca de instrumentalizarea in scopuri geopolitice a identita?ii moldovene?ti . Diferen?ierea moldovenilor de romani s-a realizat in perioada sovietica prin metode foarte variate, incepand cu cele foarte brutale (omoruri, deportari, incarcerari, etc., daca se afirma explicit identitatea romaneasca) ?i terminand cu cele mai subtile, adica prin programul ?colar, industria cinematografica, campul mediatic, literatura artistica, etc.. Ultimele i?i propuneau promovarea unei identita?i pozitive moldovene?ti prin alterizarea ?i diabolizarea identita?ii romane?ti. Fiind utilizate intr-un context totalitar, care excludea orice acces la informa?ie alternativa, aceste metode erau foarte eficiente. Datorita lor popula?ia din R Moldova timp de zeci de ani a fost socializata intr-un context in care identitatea romaneasca a fost sistematic asociata cu realita?i extrem de negative, cum ar fi: ocupa?ie, fascism, jandarmi, violen?a, umilin?a, inapoiere, subdezvoltare, etc. Aceste mijoace care au combinat propaganda cu teroarea au generat ceea ce numim astazi criza identitara a moldovenilor. Ea consta in faptul ca o parte a cetatenilor RM se identifica moldoveni, iar o alta parte – romani. Dimensiunea critica a acestei probleme se contureaza insa mai ales in faptul ca intre aceste doua grupuri s-a format o ruptura care se agraveaza si care sapa coeziunea sociala. In opinia mea este gre?it sa se incerce deconstruirea acestei realita?i identitare complexe prin diabolizarea identita?ii moldovene?ti. In primul rand, identitatea moldoveneasca este o identitate regionala care are profunde radacini in istoria romaneasca ?i face parte din patrimoniul cultural romanesc. Atunci cand afirma ca sunt moldoveni acesti oameni se gandesc, indiferent daca se considera sau nu romani, la Eminescu, Stefan cel Mare, Creanga, Alecsandri, doina, Miorita, etc., care indiscutabil fac parte din referintele culturale romanesti. Atunci cand se spune ca identitatea moldoveneasca este o creatura ruseasca e ca si cum s-ar renun?a implicit la tot acest patrimoniu. Din aceasta cauza eu consider ca unii intelectuali fac o gre?eala atunci cand duc o adevarata cruciada contra identita?ii moldovenesti in loc sa o reabiliteze prin afirmarea naturii sale romane?ti. In al doilea rand, nu poti sa restabilesti o identitate extirpata cu teroare si indoctrinare decat prin metode democratice. Daca oamenii vor fi provocati in sensibilitatile lor printr-un discurs intolerant, ei se vor baricada in certitudinile lor marind si mai mult criza identitara din RM. Eu cred ca o atitudine care include si nu exclude, care nu atrage atentia asupra formei (denumirea limbii) ci asupra continutului (faptul ca ea este folosita si afirmata in societate) si care manifesta respect si intelegere, dar nu aroganta, va diminua din tensiunea sociala si va micsora capacitatea fostei nomenclaturi sovietice sa o speculeze in propriul interes. Cu alte cuvinte, daca limba ?i tradi?iile moldovene?ti imboga?esc cultura romaneasca in ansamblu, atunci nu ar trebui sa ne aratam exaspera?i de faptul ca ?aranii din R Moldova mai folosesc activ acest patrimoniu sau ca aceste denumiri sunt utilizate in documente oficiale. Dupa un timp insa, a?a cum un vin tulbure se limpeze?te daca nu este deranjat, a?a ?i problemele identitare ale RM se vor rezolva treptat revenind cu timpul la normalitate. Identitatea moldoveneasca va deveni una regionala sau civica, pentru ca va fi adoptata de to?i ceta?enii RM indiferent de apartenen?a etnica, identitatea romaneasca va fi cea etnica, iar glotonimul limba moldoveneasca va disparea fara ca cineva sa observe acest lucru.