Acum 20 de ani, intreg lagarul socialist era plin de monumente ale eliberatorilor sovietici. In scurt timp, statuile au inceput sa dispara. In unele tari, eroii au reaparut in muzee ale comunismului. Peste tot unde s-a incercat stramutarea acestor vestigii ale trecutului, Rusia a reactionat dur, acuzand guvernele si cetatenii acelor tari de apartenenta la regimuri de dreapta si ultranationalism.UngariaSimbolurile comuniste sunt interzise in Ungaria din 1989. Monumentele ostasilor sovietici au fost demontate imediat dupa caderea lagarului socialist - in 1993, acestea au fost adunate intr-un muzeu in aer liber - Statue Park, cu peste 40 mln. de vizitatori pe an. A ramas neclintit doar monumentul ostasului-eliberator din centrul Budapestei, pe al carui obelisc si astazi figureaza simboluri comuniste. Monumentul a fost demontat, in 2002, pentru constructia unei parcari subterane. Si asta cu permisiunea Moscovei, care a declarat ca „e principial” pentru relatiile ruso-maghiare ca acesta sa reapara in Piata Libertatii. La reinstalare, autoritatile au propus inlocuirea inscriptiei „Slava ostasului sovietic-eliberator” cu „In amintirea ostasilor sovietici, cazuti in lupta cu fascismul”. Acest lucru a provocat un scandal, intrucat guvernul dorea sa evite problemele cu Rusia. Monumentul a fost de mai multe ori improscat cu oua si pietre, iar in 2006 steaua rosie a fost distrusa. Tot atunci, Uniunea mondiala a maghiarilor a inceput colectarea de semnaturi pentru organizarea unui referendum privind mutarea monumentului din centrul capitalei. Chiar daca au fost stranse peste 200 de mii de semnaturi, guvernul socialist n-a reactionat, pentru a nu strica relatiile cu Moscova. Totusi, in noiembrie 2005, un lider comunist de la Budapesta, Attila Vajnai, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoare pentru ca la o actiune de protest a purtat steaua rosie comunista.PoloniaIn mai 2007, parlamentul polonez a dezbatut un proiect de lege care permitea autoritatilor publice locale sa demonteze monumentele si simbolurile ce proslavesc regimurile totalitare, fiind vizate mai ales monumentele eroilor sovietici-eliberatori. Autorul proiectului a fost ministrul Culturii si patrimoniului national, Kazimierz Michal Ujazdowski, care a cerut inventarierea acestor monumente. Moscova a reactionat isteric, afirmand ca la Varsovia, ca si la Tallinn, se doreste „revizuirea rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial”. Pentru a nu provoca un nou scandal de proportii cu Rusia, deputatii au decis sa revada proiectul. La sfarsitul lui 2009, legislativul polonez a amendat un articol din Codul Penal care vizeaza actiunile de glorificare a comunismului. Potrivit noilor prevederi, este interzisa „producerea, distribuirea, vanzarea sau posesia de materiale tiparite, inregistrari sau in alt format care reprezinta simboluri fasciste si comuniste”. Infractorii risca o amenda usturatoare sau chiar o pedeapsa cu inchisoarea de pana la doi ani.EstoniaIn 2006, parlamentul a modificat Regulamentul cu privire la amenzi, prin care se stabilea amenda pana la 4,2 mii USD sau inchisoare pana la trei ani pentru cei care demonstreaza sau raspandesc simbolurile comuniste si cele naziste. In anii ’90 au fost schimbate inscriptiile de pe placile din Complexul soldatului din bronz din centrul orasului Tallinn, in locul „soldatilor sovietici care au eliberat Tallinnul” fiind scris „celor cazuti in al Doilea Razboi Mondial”. Dar de monument nimeni nu s-a atins. La 27 aprilie 2007 autoritatile au decis stramutarea lui si a ramasitelor soldatilor anonimi in Cimitirul militar Siselinn, tocmai acolo de unde au fost adusi in 1945, cand a fost inaltat monumentul. Acest fapt a provocat lupte de strada cu tinerii din grupul ultranationalist „Nasi”, sustinut deschis de Moscova. Cateva sute de tineri au fost arestati pentru ca au distrus si au dat foc la tot ce au intalnit in cale. Dezordinea in masa a tinerilor rusi a provocat un scandal diplomatic de proportii. Rusia a acuzat Estonia de „rescrierea istoriei” si „reintoarcerea la fascism”. In conflict s-au implicat, de partea Tallinnului, UE si SUA, care au criticat reactia disproportionala a Rusiei. „Poate nu e placut sa auziti, dar acest soldat pentru noi reprezinta deportarile si omorurile, distrugerea tarii, nicidecum eliberarea”, a declarat presedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, comentand situatia.