Parlamentul R.Moldova a adoptat legea privind prevenirea si combaterea infractionalitatii cibernetice si informationale

inisterul Afacerilor Interne a elaborat legea de combatere a infractiunilor cibernetice, adoptata deja de Parlamentul R. Moldova, care prevede ca providerii (furnizorii de servicii internet) sa stocheze informatia despre clientii lor si sa o prezinte autoritatilor competente, in cazul in care acestea o vor solicita. Autorii proiectului sustin ca aceasta nu va afecta confidentialitatea utilizatorilor de internet, deoarece informatia va putea fi accesata doar cu acordul judecatorului de instructie, si nu va putea fi divulgata in afara urmaririi penale. Pe de alta parte, furnizorii de servicii de internet afirma ca stocarea informatiei va solicita cheltuieli enorme si nu exclud varianta ca vor creste preturile la serviciile prestate de acestia.La 26 ianuarie anul curent a intrat in vigoare legea privind prevenirea si combaterea infractionalitatii cibernetice si informationale. Actul normativ va putea fi aplicat peste sase luni, cand va fi aplicat articolul sapte, litera A.Potrivit acestei legi, toti providerii (furnizorii de servicii de internet) vor trebui sa ofere organelor abilitate orice informatie despre fluxul de informatie care trece prin retelele lor. Acestia trebuie sa tina evidenta clientilor si sa anunte autoritatile competente despre accesul ilicit la informatii si alte incalcari. Providerii vor fi nevoiti sa stocheze materialele despre clienti si informatia care trece prin reteaua lor de trei sau, dupa cazul investigat, sase luni.In esenta, aceasta inseamna ca angajatii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informatie si Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sau Procuraturii vor avea acces la arhiva oricarui utilizator, vor putea vedea ce resurse foloseste, cu cine comunica, de la cine a primit si cui i-a transmis anumite date. Acestia vor avea acces nelimitat la orice calculator al furnizorului de servicii care contine date despre informatia de care are nevoie.De remarcat ca unele servicii au avut intotdeauna acces, pentru a efectua actiuni de ancheta, la reteaua World Wide Web (WWW).Conventia privind Crima CiberneticaIn timp ce noua lege acorda acces nelimitat organelor de forta la corespondenta privata, Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca orice persoana are dreptul la respectarea vietii private, de familie, a domiciliului si a corespondentei personale. “Nu se admite amestecul autoritatilor in exercitarea acestui drept”, se arata in document.Exceptii se pot face in cazurile in care o astfel de interventie este ceruta de lege si sunt necesare in interesul securitatii nationale, a ordinii publice, economice, de bunastare a tarii. De asemenea, in cazurile de prevenire a dezordinii sau crimei, pentru protectia drepturilor si libertatilor altora.In acelasi timp, Ministerul Afacerilor Interne, autorul legii, da asigurari ca acesta nu va incalca drepturile fundamentale ale omului. „Legea a fost adoptata pe baza principiilor introduse in Conventia Consiliului Europei privind Crima Cibernetica, pe care Republica Moldova a semnat-o in 2001 si a ratificat-o in 2009, obligandu-se sa adopte o asemenea lege pe plan national”, a declarat, pentru JURNAL, Iurie Cater, sef al Directiei prevenire si combatere a delictelor cibernetice, informatice si transnationale in cadrul MAI.In statele membre ale Uniunii Europene, astfel de legi au fost adoptate din anul 2002, dupa atacul din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene din New York.Infractiuni ciberneticeAdoptarea legislatiei in domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor cibernetice a fost dictata de faptul ca numarul acestora este in crestere si activitatile criminale devin din ce in ce mai sofisticate si mai internationalizate. Cu toate acestea, numarul urmaririlor penale efectuate in Europa, in cadrul cooperarii transfrontaliere, in vederea aplicarii legii, nu sunt in crestere.Printre activitatile criminale care cad sub incidenta infractiunilor cibernetice se numara furtul de identitate, phishingul (obtinerea datelor confidentiale, cum ar fi datele de acces pentru aplicatii de tip bancar, informatii referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identitatii unei persoane sau a unei institutii), mesajele comerciale nesolicitate (spam), coduri ostile (malware), care pot fi utilizate pentru comiterea infractiunilor pe scara larga.O problema grava o constituie comertul ilicit prin intermediul internetului, national si international. Aceasta include comertul cu droguri, cu arme, cu specii de plante si animale pe cale de disparitie.Referindu-se la faptul ca angajatii MAI vor avea acces la datele personale, Cater a mentionat ca acesta se va face in baza dovezilor adunate de catre politisti, care vor fi ulterior studiate de procuror. „Procurorul va trebui sa primeasca un aviz pozitiv din partea judecatorului si doar dupa aceasta se va obtine acces la informatie”, sustine seful Directiei prevenire si combatere a delictelor cibernetice. „Dar aceasta informatie este confidentiala si nu se va divulga in afara urmaririi penale”, comunica Cater.Juristul in cadrul Companiei „Star Net”, Daniela Croitor, a declarat pentru JURNAL ca doar cu autorizatia din partea judecatorului de instructie se pot elibera materiale confidentiale. „Fara acest act, providerul nu poate pune la dispozitia autoritatilor nicio informatie a clientilor”, sustine Croitor.„Cheltuieli enorme”Pe de alta parte, furnizorii de servicii de internet sustin ca cheltuielile de stocare a informatiei vor fi enorme. „Nu stim cine va stoca aceasta informatie, furnizorii sau organele abilitate, toate acestea necesita o modernizare a infrastructurii”, explica Oleg Burlacu, sef al serviciului tehnologie informationala al companiei „Star Net”. „Nu stim daca va trebui sa pastram doar informatia internationala sau nationala”, comunica Burlacu. Potrivit angajatului „Star Net”, in cazul in care se va cere pastrarea celor mai banale discutii pe care le poarta clientii cu prietenii, vecinii, va fi foarte dificila din punct de vedere tehnic stocarea unui volum atat de mare de informatie.Seful Seviciului tehnologie informationala nu exclude ca, in cazul in care stocarea informatiei va fi operata de provideri, s-ar putea ca pretul la serviciile oferite de acestia sa creasca. „Asociatia providerilor se va consulta si va rezolva aceasta problema, dar nu putem exclude si aceasta varianta”, conchide Oleg Burlacu.Marina LitaSursa: Jurnal de Chisinau