Schimbarea structurii etnice si involutia demografica a romanilor bucovineni in perioada sovietica si postsovietica a cunoscut mai multe perioade: 1940-1941, 1944-1991 si post 1991. Profesor dr. Traian Valentin Poncea prezinta calvarul deznationalizarii romanilor din Basarabia istorica, Bucovina, Tinuturile Herta si Hotin si ne arata cati romani traiesc astazi in Ucraina, lipsiti de cele mai elementare drepturi. Continuam sa prezentam extrase dintr-un studiu stiintific oferit in exclusivitate ziarului „Curentul“.Evenimentele tragice din vara si toamna anului 1940 au determinat importante schimbari teritoriale si demografice pentru tara noastra si poporul roman, in ansamblul sau.Ca urmare a aplicarii prevederilor secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta au fost inglobate U.R.S.S.-ului (57.549 kmp) in urma ultimatumurilor din iunie 1940, iar prin cedarea Ardealului de Nord (43.500 kmp) si a Cadrilaterului (7.412 kmp), Romania a pierdut, in total, o treime din teritoriul sau national.Bucovina de Nord, la data anexarii sale de catre Uniunea Sovietica, avea o suprafata de circa 6.000 kmp, iar tinutul Herta, 340 kmp, in total 6.340 kmp. Autoritatile de la Kremlin au constituit din acest teritoriu, la care au mai adaugat o suprafata de circa 1.760 kmp desprinsi din partea de nord a judetului Hotin, regiunea Cernauti, cu o suprafata totala de 8.100 kmp, pe care au inclus-o in R.S.S. Ucraineana, devenita, in 1991, Republica Ucraina.Deportari si asasinate in masaPopulatia romaneasca a celor doua judete anexate din Bucovina istorica (Cernauti si Storojinet), precum si a unei parti din fostul judet Radauti a fost estimata de Anton Golopentia (pentru anul 1940) la 154.000 locuitori, la care mai trebuiesc adaugati circa 50.000-60.000 de romani din Tinutul Herta si partea judetului Radauti.In anii 1940-1941, Bucovina a cunoscut schimbari demografice masive, determinate de:• retragerea armatei si administratiei romanesti, in paralel cu refugierea unui important segment de populatie romaneasca dincolo de noua frontiera;• repatrierea germanilor, a polonezilor si a maghiarilor;• deportarea populatiei romanesti in unele zone din U.R.S.S., indeosebi in Siberia;• asasinate in masa savarsite de trupele N.K.V.D., de Armata Rosie sau de militia sovietica.Desi au trecut aproape 70 de ani de la evenimente, nu se cunosc cifrele exacte si amploarea acestor miscari demografice, cu exceptia repatrierilor.Nu se cunoaste nici cuantumul exact al deportarilor pentru perioada amintita, desi dupa revenirea autoritatilor romanesti, in 1941, generalul Antonescu a ordonat efectuarea unui recensamant al persoanelor deportate. Autoritatile romanesti reinstalate au realizat liste nominale pe localitati, dar acestea reflecta intr-o mica masura amploarea deportarilor.Calvarul deznationalizarii continua si aziDupa anul 1944 si pana in prezent, autoritatile sovietice si apoi cele ucrainene au continuat actiunea de disipare si deznationalizare a elementului etnic romanesc, prin procedee initial brutale, ulterior tot mai sofisticate, atat a celor ramasi, cat si a celor colonizati in alte zone ale Uniunii Sovietice. Veritabilul genocid cultural a avut ca rezultat final un amplu proces de deznationalizare a romanilor, care continua si astazi.Un exemplu graitor privind instrainarea romanilor din Bucovina de Nord (foarte apropiat de ceea ce s-a intamplat in Basarabia) il reprezinta cazul descendentilor razesilor dintre Prut si Nistru, din zona Hotinului, al caror numar s-a diminuat atat de mult incat in momentul de fata sunt pe cale de disparitie. Recensamantul unional din 1989 ilustreaza faptul ca romanii din regiunea Cernauti, inregistrati pe baza nationalitatii, au declarat doar in proportie de 50% ca au ca limba materna limba romana, ceilalti declarand ca limba materna rusa sau ucraineana.Cati romani sunt in UcrainaConform recensamintelor din 1959, 1970, 1979 si 1989, desi numarul romanilor a crescut moderat, ponderea lor in cadrul populatiei totale a regiunii Cernauti a scazut intr-o maniera dramatica. Explicatia rezida indeosebi in politica oficiala a autoritatilor de la Moscova, respectiv Kiev, de a face o politica de stat din sprijinirea imigrarilor masive de rusi si ucraineni in zona. Numarul rusilor din Bucovina de Nord fata de perioada interbelica a crescut de peste zece ori, de la 5-6.000 persoane la 63.066 (in anul 1989).Numarul populatiei regiunii Cernauti pe nationalitati, conform recensamantului unional din 1989, este de 940.801 locuitori. Dintre acestia, ucraineni sunt 666.095 (70,8%), romani (si „moldoveni“) sunt 184.836 (100.317 romani si 84.519 „moldoveni“ - 19,7%), rusi sunt 63.066 (6,7%), evrei sunt 16.469 (1,8%), polonezi - 4.700 (0,5%) si alte nationalitati, 5.635.In afara celor 184.836 de romani care traiesc in regiunea Cernauti, adica in Bucovina de Nord, Herta si Hotin, romanii (inclusiv moldoveni) mai traiesc in regiunea Odessa (144.534), Transcarpatica (29.485), Nicolaev (16.673) si Kirovograd (10.694).Romanii din regiunea Odessa locuiesc indeosebi in fostul Bugeac, adica in cele trei judete din sudul Basarabiei (Cetatea Alba, Ismail si o parte din Cahul), iar cei din regiunea Transcarpatica sunt cei din Maramuresul istoric. Numarul total al romanilor din Ucraina se cifreaza la circa 459.350 persoane.