Interviu cu Emil Constantinescu, ex-presedintele RomanieiLa doar o zi dupa ce Traian Basescu facea bai de multime la Chisinau, un alt presedinte al Romaniei (de data aceasta din perioada 1996-2000 — n.r.) a vizitat Republica Moldova. Emil Constantinescu a venit la Chisinau sambata trecuta, la invitatia fostului sau omolog Petru Lucinschi (care si-a serbat sambata cea de-a 70-a aniversare — n.r.) si a presedintelui Academiei de Stiinte a Moldovei, Gheorghe Duca. JURNAL a reusit sa realizeze un interviu cu Emil Constantinescu din care veti afla de ce nu a fost posibila unirea cu Romania si care este acum datoria Romaniei fata de Republica Moldova.- Domnule presedinte, bine ati venit acasa. Stim ca v-ati nascut aici, in Basarabia. Mai mergeti din cand in cand la Tighina, in satucul in care v-ati nascut?- Am mai fost pe acolo. Adevarul e ca am evitat sa vin in Republica Moldova cat a fost Voronin la putere. Vreau sa ma duc din nou in sat pe la primavara, dupa ce se mai incalzeste. Dar cel mai mult Basarabia o port in suflet, pentru ca tot ce am reprezentat mai tarziu a fost rodul unei educatii pe care am primit-o aici. Toata educatia si toata formarea mea ca om s-a produs sub grija a doua personalitati din Moldova. Primul este preotul care m-a botezat, parintele Tepordei. Si cea de-a doua mare figura a fost nasul meu de botez, Constantin Tomescu, fostul decan al Facultatii de teologie ortodoxa de la Chisinau. Unul dintre marii oameni de cultura ai neamului nostru. Intr-o perioada in care in Romania comunismul eliminase cultura, am avut sansa sa cresc sub ocrotirea acestor mari spirite.- Saptamana trecuta, la Chisinau s-a aflat intr-o vizita oficiala presedintele Traian Basescu. Ce parere aveti despre actualele relatii moldo-romane?- Se stie ca intre presedintele Basescu si mine exista puternice diferente in modul de a privi lucrurile. Dar in ceea ce tine de problema Republica Moldova avem un punct de vedere comun. Eu am criticat foarte dur la Bucuresti faptul ca schimbarea reala care s-a produs la Chisinau nu a fost acompaniata de o schimbare rapida, radicala a atitudinii romanesti. Romania s-a aflat in campanie prezidentiala, de aceea a intarziat cu atitudinea fata de schimbarea de la Chisinau. Totusi, salut si sprijin initiativele care s-au luat, chiar daca cu intarziere.- In ultimii ani, relatiile dintre Republica Moldova si Romania au fost de multe ori tensionate. Cine credeti ca este principalul vinovat al acestor tensiuni?- Problemele nu se rezolva nici intre state, nici intre persoane, nici intre colectivitati. Vinovatii in domeniul politic in general sunt sanctionati de votanti, iar vinovatii pe termen lung sunt sanctionati de istorie. Trebuie sa va spun cum sunt privite lucrurile de la nivelul UE si al NATO. Nu este un secret daca am sa va spun din cercurile pe care am continuat sa le frecventez ca nu exista posibilitatea integrarii europene a unui stat care se declara comunist.- Acum s-a schimbat situatia? Pentru ca oricum comunistii detin cele mai multe mandate in Parlament.- Da, dar in momentul de fata exista o deschidere foarte importanta spre Republica Moldova in cercurile de decizie din zona americana si cea a UE. Recent, am fost invitat la Oslo unde s-a tinut reuniunea ambasadorilor tarilor NATO si a secretarilor de stat din tarile NATO. In cadrul discutiilor pe care le-am avut acolo, am observat o deschidere fata de Republica Moldova.- Pe de alta parte, autoritatile de la Chisinau evita subiectul NATO, care este unul foarte sensibil.- In cadrul discursurilor pe care le-am tinut in cadrul reuniunilor la care am participat, unul dintre punctele pe care le-am abordat a fost necesitatea gasirii unui nou concept pentru extinderea UE. Pana acum, UE s-a extins pe baza unui algoritm care prevedea necesara, dar nu suficienta, integrarea in NATO. Am abordat subiectul Republica Moldova cuplat cu cel al Serbiei. Si am spus ca acest concept trebuie modificat. Pentru ca, spre exemplu, Serbia a fost bombardata de catre NATO si este foarte greu sa convingi sarbii sa vrea in NATO, avand in amintire acele bombardamente. Dar mai bine de 90 la suta dintre sarbi vor integrarea in UE. Republica Moldova are o problema constitutionala si mai are o problema interna care trebuie inteleasa. Si atunci, am cerut sa se elaboreze un concept atat pentru extinderea NATO, cat si pentru extinderea UE in care sa nu mai fie o conditie obligatorie integrarea in NATO. Cred ca aici Romania ar trebui sa joace un rol important, un rol deschis, pentru ca acum nu stiu cine isi mai poate imagina ca Romania are tendinte imperialiste. Romania trebuie sa pledeze acum pentru integrarea imediata a Republica Moldova in UE. Sa-si foloseasca cu curaj atributele pe care i le da politica de vecinatate.- Pentru ca ati pomenit de Serbia, vreau sa stiu daca mai considerati si acum ca bombardarea Serbiei de catre NATO in 1999 a fost “legitima si necesara”?- Lucrurile nu trebuie scoase din context nici in politica, nici in viata. In momentul declararii independentei republicii Kosovo, eu am fost impotriva si am sprijinit Serbia. Curios, in ciuda celor intamplate in 1999, sunt mult mai popular in Serbia decat in Romania si asta pentru ca pozitia pe care am avut-o atunci a fost impotriva regimului de dictatura comunista a lui Milosevici, nu impotriva Serbiei si a poporului sarb. Am fost in acelasi timp sprijinitorul cel mai important al zonei democratice din Serbia.- Inteleg ca nu va pare rau pentru decizia luata atunci de a permite avioanelor NATO sa survoleze spatiul aerian romanesc in drumul lor spre Serbia?- Acum toti, inclusiv adversarii mei din Romania, recunosc ca fara de acea decizie radicala si rapida Romania nu era acum in NATO si UE. Inceperea negocierilor de la Helsinki pentru aderarea Romaniei la UE au fost luate in consideratia exclusiva a acelei hotarari pentru ca Romania, stim cu totii, nu era pregatita din niciun punct de vedere pentru integrarea europeana. Am explicat mai tarziu ca eu nu eram la acel moment presedintele Serbiei, ci al Romaniei, de aceea am aparat interesele Romaniei.- Vreau sa revenim la relatiile moldo-romane din perioada in care dvs erati presedinte al Romaniei. Vreau sa stiu daca putea avea loc o unire atunci?- Intelectualii din Moldova si in general poporul din RSSM au fost inaintea celor din Romania. Din pacate, in timp ce intelectualii de aici manifestau in Piata si ministrul de Interne de pe atunci, Voronin, trimitea oameni cu batele impotriva Leonidei Lari, Grigore Vieru, in Romania se inaltau ode pentru Congresul al XIV al lui Ceausescu. La sapte ani de la acest eveniment, prioritatile pe plan european erau altele. Se produsesera ororile din razboiul din Bosnia si Hertegovina. Singurul lucru care se putea face atunci era asigurarea unei placi de stabilitate in Europa de Est si de Sud-Est.- Dar exista vointa la Bucuresti pentru a infaptui unirea?- Din pacate, aceasta dorinta nu a existat.- Romania a semnat pe timpul presedintiei dvs. Tratatul de baza cu Ucraina. De ce nu a fost semnat acest document si cu Republica Moldova?- Cand trebuia sa se intample acest lucru, in anul 2000, in Romania situatia politica a devenit dificila. Eu am anuntat ca nu mai candidez pentru un nou mandat, pentru ca mi-am asumat pretul politic. Ideea mea era ca daca poporul Romaniei a platit pretul social al reformelor, cineva trebuia sa si-l asume pe cel politic. In cursa electorala pentru Presedintie s-au inscris atunci primul-ministru, ministrul de Externe, alti membri ai Guvernului si practic acest proiect care cerea o concentrare si o pregatire nu a fost realizat. Nu era o problema daca in 2001 se semna documentul, dar nu stiu de ce nu a mai fost semnat.- Sunteti un om politic cu experienta. Ce ati recomanda Aliantei pentru Integrare Europeana?- Sa-si asume masuri politice de reforme radicale. Aceste masuri poate ii vor face sa piarda politic, dar vor dovedi capacitatea lor de a actiona pentru interesul national. Aceasta este diferenta dintre un om politic si unul de stat. Un om politic se gandeste la alegeri, unul de stat – la istorie.Emil Constantinescu s-a nascut la 19 noiembrie 1939 in s. Copanca, r. Tighina, ca fiu al unui inginer agronom originar din partea de sud a Romaniei unde familia sa a revenit in 1943. Este doctor in geologie al Universitatii Bucuresti, doctor es Sciences al Universitatii Duke, SUA. In perioada 1996-2000, Constantinescu a fost presedinte al Romaniei, fiind inaintat la alegeri de Conventia Democratica din Romania. Dupa exercitarea mandatului a refuzat sa mai candideze, declarand ca isi asuma pretul politic al reformelor radicale pe care le-a realizat.Actualmente, Emil Constantinescu este presedinte al Fundatiei Romane pentru Democratie si presedinte al Institutului pentru Cooperare Regionala si Prevenirea Conflictelor.