Serviciile secrete rusesti urmaresc tembelizarea Moldovei

Avatarii ”Patriei”Mass-media titreaza in aceste zile ca filmul ”Avatar” se vinde ca painea calda la Chisinau. Atata doar ca exclusiv in limba rusa. De altfel, ca si celelalte filme rulate la noi. Acest fapt, desi ii deranjeaza pe foarte multi, de obicei, este trecut cu vederea in Republica Moldova. Nu insa si acum, cand cetatenii incep sa dea semne de nemultumire.Productia lui James Cameron pare se fie evenimentul deceniului in cinema. Toata lumea da buzna sa vada filmul. Nu e de mirare ca si conationalii nostri se inghesuie sa faca rost de un bilet. Ei afla insa cu stupoare ca pelicula e tradusa din engleza doar in rusa. Si asta nu la Moscova sau Nijni Novgorod, ci la Chisinau. Intr-un stat unde moldovenii/romanii constituie, potrivit ultimului recensamant, circa 80 la suta din totalul populatiei. Unde noua generatie, dintre limbile straine, poseda mai bine engleza sau franceza decat rusa.Nu e de mirare ca la Chisinau cateva sute de tineri au constituit un fel de miscare populara care protesteaza contra neglijarii limbii oficiale in cinematografele concernului „Patria”. Membrii grupului de facebookeri, dar nu numai ei, cer filme in romana. Monopolistul in materie de prestare a serviciilor cinematografice riposteaza. „Patria” sustine cum ca versiunea romaneasca ar fi scumpa.Sfidarea patronului retelei ”Patria”Minciuna sfruntata combinata cu o mare neobrazare. Pelicula ”Avatar” dureaza aproximativ doua ore si jumatate. Este subtitrata in Romania, dar si in tari mai mici, precum Albania sau Slovenia, de exemplu. Nimeni nu falimenteaza de pe urma acestui fapt. Dimpotriva. ”Avatar” bate toate recordurile incasarilor. Chiar daca traducerea filmului ar costa cateva mii de euro, cum oare poate afecta acest fapt profitul unei institutii care vinde un singur bilet cu 10 euro?Ne iau de copii astia de „la Patria”. Si nu numai ei, ci si toti cei care cauta sa treaca limba romana pe linie moarta chiar la ea acasa. Si in cinematografe, si in audiovizual, si in publicitate, si in intreprinderile comerciale, si in strada. Anume acestia, in treacat fie spus, au sarit ca arsi in urma discursului lui Veaceslav Tabuleac, directorul executiv al postului de radio Vocea Basarabiei, care la congresul PLDM n-a facut altceva decat sa ceara sa se puna capat discriminarii pe criterii lingvistice in presa autohtona. Cu toate acestea, in replica, s-a insinuat cum ca la mijloc ar fi un atac la adresa limbii ruse. O tentativa de a restrange aria ei de circulatie. Sa fim seriosi.Orice campanie in apararea limbii ruse in Republica Moldova miroase a ipocrizie, tupeu revansard si lipsa de respect fata de populatia majoritara. Moldovenii sunt tratati, se pare, ca o masa umila si fara coloana vertebrala care inghite orice i-ai baga pe gat.Sunt putine state unde limba lui Puskin, Cehov si Tolstoi s-ar simti la fel de confortabil ca in Basarabia. Si nimeni nu atenteaza la statutul acesteia. Problema e alta. A venit timpul ca si limba romana sa fie, in sfarsit, repusa in drepturi. Nimic mai mult.Ipocrizie si tupeu revansardS-o spunem pe sleau. Vociferarile pe tema nedreptatirii limbii ruse care se aud din cand in cand nu intotdeauna fac parte din politica. Ele adesea isi au originile in nesimtirea si lenea netrebnica a unor cetateni care refuza sa invete romana. Care, de dragul confortului personal, desconsidera limba majoritatii. De aceasta situatie profita anumite grupuri de interese, dar si serviciile secrete ruse. Ele provoaca si intretin cu buna stiinta o stare de psihoza, urmarind tembelizarea Republicii Moldova, pentru a o obliga pe aceasta cale sa incremeneasca in ipostaza unei tari fara identitate si fara demnitate. Asa e mai usor s-o manipulezi si s-o exploatezi.Nu este intamplator faptul ca marginalizarea limbii romane a iesit la iveala din nou cu ocazia productiei hollywoodiene ”Avatar”. In acest film american o expeditie coloniala incearca sa puna stapanire pe corpurile unei rase de pe o alta planeta. Suntem si noi supusi unui fel de metempsihoze pentru a ne transforma, ca in blockbusterul lui Cameron sau in nuvela lui Mihai Eminescu, in niste avatari subjugati chiar in forul nostru interior.