Dispre zavoadi, fabrisi si iliberare di sub jiugul romano fasast..

Dezvoltarea invatamintului public in Basarabia in perioada interbelica (1918 – 1940)Revenirea Basarabiei in anul 1918 la neamul romanesc a asigurat pe parcursul intregii perioade de pina in 1940 o adevarata renastere nationala si spirituala a romanilor basarabeni. Anume in 1918-1940 s-a constituit aici o adevarata intelectualitate nationala.Pentru prima data in istoria acestui tinut, fortele spiritualitatii romanesti, vastele acumulari culturale, nationale, umane si sociale s-au materializat intr-un salt calitativ care s-a produs in perioada interbelica.Dupa 1918 s-au produs schimbari colosale in sistemul invatamintului public din Basarabia, a fost lichidat caracterul lui colonial rusesc. In afara de scolile rusesti, evreiesti, nemtesti, au fost deschise scoli nationale romanesti. Fiecarui elev i s-a oferit posibilitatea de a studia in limba sa materna. Guvernul Romaniei a inteles de la bun inceput necesitatea raspindirii stiintei de carte in mediul basarabenilor drept conditie indiscutabila a progresului general al statului romanesc. Nu intimplator deja in Constitutia Romaniei din 1923 a fost introdus dreptul la invatatura. Partidul National Moldovenesc inca din martie 1917 a inaintat cerinta cu privire la nationalizarea scolilor, precum si la crearea scolilor primare si medii romanesti, introducerea limbii romane ca limba oficiala in administratia Basarabiei. In iunie – iulie 1917 au fost organizate de catre P. Gore, V. Stroescu primele cursuri pentru invatatorii de limba romana din Basarabia.Programul Partidului National-Liberal, adoptat la 27 noiembrie 1921, prevedea urmatoarele sarcini: 1) imbunatatirea invatamintului rural pentru majoritatea populatiei Basarabiei, 2) lichidarea analfabetismului, 3) construirea in fiecare localitate rurala a unei scoli satesti, 4) asigurarea fiecarei scoli cu cadre didactice (un invatator la 50 de copii).Dupa Unirea din 1918, ideea scolii nationale a fost realizata fara nici un obstacol din partea autoritatilor statului. Deja catre anul 1920 in Basarabia incepe un mare proces de constructie a localurilor pentru scolile satesti. Aproape in fiecare sat s-a ridicat cite o cladire pentru scoala primara, care la inceput avea trei-patru sali de clasa, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru directorul scolii, mai apoi ridicindu-se si pentru scolile secundare, licee, gimnazii, scolile normale cladiri mari, frumoase, luminoase. Catre anul 1924, in Basarabia functionau deja mai mult de 1700 de scoli primare nationale.La 26 iulie 1924 a fost promulgata Legea cu privire la invatamintul primar si secundar al statului romanesc. Aceasta noua “constitutie” a statului prevedea masuri concrete pentru dezvoltarea invatamintului in tot statul romanesc, inclusiv in Basarabia: se aproba dreptul la invatatura pentru toti copiii, indiferent de sexul, nationalitatea si rasa lor, se introducea invatamintul primar si secundar obligatoriu, cu o durata de 7 ani, din care ultimii ani erau destinati invatamintului practic, se trasa trecerea la invatamintul de 7 ani in timp de 5 ani (art. 57) si lichidarea deosebirilor dintre scolile satesti si cele de la oras.Datele statistice din anul 1897 arata ca, in Basarabia, stiutori de carte erau numai 19,4% din populatie, iar intre moldoveni numai 10,3%; in Romania – 22%, in Transilvania (1900) – 41,4%, in Bucovina – aproape 45%. Intre anii 1918 si 1940, in Basarabia au fost deschise 189 scoli urbane si 1721 scoli rurale, cu 275.637 de locuri, ceea ce insemna ca aproape in fiecare sat a fost deschisa cite o scoala. In afara de aceasta, in Basarabia au functionat circa 30 de scoli medii. Numarul scolilor profesionale a crescut de la 9 in 1919 pina la 19 in 1926, iar numarul elevilor, respectiv de la 175 la 1048.Un anumit rol in pregatirea cadrelor de muncitori l-au jucat scolile de meserii din Balti, Floresti, Soroca, Orhei, Cetatea Alba, Ismail. Catre anul 1940, in Chisinau functionau: gimnaziul industrial casnic ( directoare E. Antonescu), gimnaziul industrial SON ( directoare A. Ionescu), scoala de contabilitate ( director A. Munteanu), liceul industrial de fete ( directoare A. Negrescu), patru scoli comerciale de stat pentru cursul inferior, o scoala pentru cursul superior comercial si doua scoli pentru preparatiile practice.S-a dezvoltat invatamintul mediu de specialitate pentru pregatirea cadrelor pedagogice. In 1927, in Basarabia erau 10 scoli normale cu 1932 elevi (1300 baieti si 632 fete), 21 licee de baieti (1402 elevi) si 14 licee de fete (3225 eleve).Un anumit rol in pregatirea agronomilor, viticultorilor, zootehnicienilor l-au jucat scolile medii agricole de specialitate. In 1927, in Basarabia functionau: Scoala nationala de viticultura din Chisinau, scolile inferioare de agricultura din Cucuruzeni, Grinauti, Purcari, Cricova, Cupcui, Manzir, Brinzeni si scoala de viticultura din Saharna – cu trei scoli mai mult decit in anul 1918. De asemenea, s-a majorat numarul elevilor de la 400 in 1918 la 700 in 1926. Daca in 1917 scolile agricole aveau 950 ha de pamint, in 1926 vorbim de circa 4000 ha. Daca pina in 1918 cursurile se tineau in ruseste, dupa Unire s-a trecut la limba romana, au fost revazute programele de studii, s-au introdus programe noi analitice.In Basarabia s-a dezvoltat si invatamintul particular. Catre anul 1926 functionau doua scoli particulare speciale, 45 gradinite de copii particulare, 39 scoli particulare cu programul statului (4500 elevi), noua scoli primare cu program propriu (1640 elevi), o scoala medie particulara (168 elevi) si noua licee particulare de baieti (598 elevi), sapte licee particulare mixte (451 elevi), opt licee particulare de fete (553 eleve). Aceste scoli au fost deschise in fond de reprezentantii populatiei rusesti, evreiesti si germane. Numai in Chisinau, catre anul 1940 functionau 50 scoli primare, inclusiv 17 scoli mixte, 13 scoli de fete, 14 scoli de baieti, sase scoli evreiesti, 11 licee, trei gimnazii, Scoala normala de invatatori “Mihai Viteazul”, Scoala normala eparhiala, Seminarul de Teologie,Scoala de contabilitate. Se deosebeau prin calitatea pregatirii elevilor Liceul militar “Regele Ferdinand I” ( director C. I. Cealic), Liceul comercial de baieti (director Eberman), Liceul de fete “Principesa Dadiani” (director R. Galin), Liceul de fete “Regina Maria” (directoare A. Negrescu), Gimnaziul “Mihai Eminescu” (director N. N. Morosanu), Gimnaziul industrial casnic (directoare E. Antonescu), Liceul “B. P. Hasdeu” (director V. Harea), Liceul eparhial (director M. Usinevici Dumitrescu) si altele.Romania a creat o baza materiala buna pentru scolile Basarabiei. In anii 1918-1940 au fost construite 1760 cladiri noi pentru scoli. Romania a construit in 10 ani cit n-a constuit regimul tarist rus in mai bine de 100 de ani. S-a dezvoltat o retea intreaga de scoli speciale, la care nici nu se putea visa pina in 1918: scoli-internat de baieti, scoli pentru pregatirea conducatorilor si educatorilor gradinitelor de copii, scoli primare pentru handicapati, precum si gradinite de copii. Numai din 1918 pina in 1924, in Basarabia, au fost deschise 26 gradinite cu un contingent de 1180 copii. Pina in 1917 in Basarabia nici nu se stia de gradinite de copii. Intre anii 1918-1940 s-au construit cladiri pentru circa 50 gradinite pentru copiii romani, evrei, ucrainieni, rusi si alte nationalitati.Sistemul de invatamint romanesc era prielnic nationalitatilor conlocuitoare. Scolile primare, secundare, gimnaziile, liceele au fost asigurate cu cadre bine pregatite. In sistemul didactic deja in anul 1926 s-au incadrat 4917 invatatori, ceea ce e de 12 ori mai mult decit in anii 1919-1920. Fiecare liceu, gimnaziu desfasura o vasta activitate de educatie si culturalizare. La Liceul de baieti “Alexandru Donici” din Chisinau activa “Societatea pentru studierea limbii si literaturii romane” condusa de profesorul Al. Nicu, corul elevilor, filiala basarabeana a asociatiei “Astra”, care organiza excursii cu elevii.Consecinte pozitive a avut studierea obiectelor in limba materna. Copiii de moldoveni nu erau “salbatici” cum striga V. Purischevici, fostul deputat din Basarabia in Duma ruseasca in 1911. Moldovenii posedau aptitudini foarte bune pentru carte, erau talentati, staruitori, disciplinati, aspirau spre o cultura nationala romaneasca bogata.S-a schimbat complet continutul teoretic si ideologic al invatamintului. Daca pina in 1918, in scolile din Basarabia, se propaga ideologia coloniala rusa (misiunea de “eliberare” a Rusiei tariste in Balcani, unitatea imperiului rus, unitatea duhovniceasca, existenta unui singur popor etc.), acum la baza continutului sistemului de invatamint au fost puse ideile patriotice ale neamului romanesc, ideile luptei pentru independenta, eroismul in lupta de veacuri pentru supravietuire. Programele unice romanesti au contribuit la incadrarea reusita a invatamintului din Basarabia in sistemul de invatamint romanesc, care-si cucerise un mare prestigiu in Europa.Au existat si greutati prin care a trecut invatamintul public din Basarabia. Nu fiecare taran basarabean avea posibilitatea de a-si da copiii la scoala. Era lipsa de imbracaminte si incaltaminte pentru elevi. Era insuficient numarul de scoli si de invatatori. Statistica Ministerului de instructiune din 1925 recunostea ca, pentru a completa toate golurile din invatamintul primar si a trece la sistemul de 7 clase in toate scolile din Romania, inclusiv din Basarabia, era nevoie de 24.000 de invatatori. In 1932 frecventa in Basarabia constituia 53,6% din tot numarul copiilor (58,8% pentru baieti si 44% pentru fete), iar pe intreaga Romanie, de 70,8% (74% pentru baieti si 66% pentru fete).La capitolul frecventa scolara, in 1918-1940, Romania se afla intre primele 30 de state dezvoltate din lume, in 1932 ocupa locul al 26-lea cu 70,8%, URSS avea 70%. Recensamintul din 1930 a aratat ca numarul stiutorilor de carte s-a majorat de la 10,3% in 1917 pina la 38,1% in 1930, iar in general in Romania – 57%.In comparatie cu cel primar si secundar, invatamintul superior a cunoscut in Basarabia un progres mai lent. Aici au functionat doua facultati ale Universitatii din Iasi: Facultatea Agricola, in frunte cu decanul sau, profesorul Agricola Cardas, si Facultatea de Teologie, in frunte cu decanul Popescu-Prahova. La aceste facultati, cu o baza materiala buna, isi faceau studiile peste 2000 de studenti.Invatamintul superior in Basarabia facea abia primii pasi. Un numar considerabil de studenti basarabeni isi faceau studiile la universitatile din Cernauti, Iasi, Bucuresti, Cluj, la institutiile de invatamint superior din Franta, Germania, Cehoslovacia, Belgia. In aceste conditii, Gala Galaction propunea sa fie deschisa in Basarabia o universitate, dar aceasta idee frumoasa n-a fost realizata, deoarece Basarabia a fost reocupata de bolsevicii rusi in 1940.Dar, in general, invatamintul primar, secundar, profesional si superior a constituit un puternic instrument de implantare si dezvoltare a culturii romanesti, de care au profitat toate clasele sociale basarabene. De la Hotin pina la Reni si Ismail, scoala romaneasca din Basarabia a faurit multi intelectuali. Ea a format multe personalitati care au activat si in perioada postbelica. Ar fi fost imposibil sa avem o cultura nationala fara scoala romaneasca din Basarabia interbelica.Basarabia anilor 1918-1940 nu mai era aceea din 1917. Sute de mii de copii au absolvit scoala romaneasca, incadrindu-se pregnant in viata spirituala a Romaniei reintregite. Prof. Niculae SURUGIUTanatari – tinutul Tighina