KGB-ul si "revolutia" romana

DEZVALUIRI. Fostul general Victor Atanasie Stanculescu povesteste in cartea „In sfarsit, adevarul...”, cum a fost planuita, impreuna cu serviciile secrete rusesti, „lovitura de stat” din decembrie ’89.Epoca lui Nicolae Ceausescu s-a terminat printr-o lovitura militara clasica pusa la punct de serviciile secrete rusesti, KGB (serviciul secret sovietic) si GRU (serviciul de informatii militare), cu ajutorul ofiterilor romani, sustine generalul Victor Atanasie Stanculescu, personajul- cheie al evenimentelor din decembrie ’89, intr-o carte care se lanseaza astazi, la ora 13.00, la Biblioteca Centrala Universitara: „In sfarsit, adevarul... Generalul Victor Atanasie Stanculescu in dialog cu Alex Mihai Stoenescu” (RAO).Volumul reuneste cinci interviuri pe care Stanculescu i le-a acordat istoricului, primul in 2004, celelalte patru in 2009, si ultimul chiar pe 30 noiembrie anul acesta, in Penitenciarul Jilava. „Sunt dezvaluiri ale lui Stanculescu despre faptul ca a stiut ce urmeaza sa se intample. Rasturnarea lui Ceausescu a fost hotarata in strainatate de sovietici si americani, iar el a fost informat in legatura cu tot. Descrie inclusiv o intalnire pe care a avut-o la lacul Balaton, in Ungaria, cu seful KGB. Stia inclusiv faptul ca va fi un conflict intre Armata si Securitate”, spune istoricul Alex Mihai Stoenescu, autorul unei alte carti recent lansate la RAO, „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”.Soarta regimului comunist din Romania s-a decis undeva la Moscova si Washington, iar unul dintre pionii-cheie ai loviturii care urma sa-l indeparteze pe Ceausescu de la putere era Victor Atanasie Stanculescu, pe atunci prim-adjunctul ministrului apararii.In primavara lui 1989, fostul general a mers in „vacanta” cu sotia si fiica la lacul Balaton din Ungaria. In aceeasi „excursie” au venit seful KGB-ului pe Europa de Est si seful Marelui Stat Major maghiar, Karpati Ferenc, care au discutat problema „Ceausescu”. „Acest Ceausescu va termina rau!”Seful KGB „era preocupat de faptul ca liberalizarea gorbaciovista va fi respinsa de romani, pentru ca ei resping tot ce vine de la Moscova, din principiu. El tot repeta: «Trebuie sa faceti ceva, sa cooperati »”, isi aminteste Stanculescu. Ca urmare a acestei intalniri, despre care generalul refuza sa dea multe detalii in carte, a fost contactat in septembrie 1989 de atasatul militar ungar, Sandor Aradi - „mi-a fost prezentat de fosti ofiteri ai UM 0110 (unitatea anti-KGB a Securitatii - n.r.) ca un agent cu putere extraordinara de penetrare in Romania”.Aradi a spus: „Mi s-a spus ca s-a discutat cu dv. in trecut. (la Balaton - n.r.). Trebuie sa ne unim ca sa iesim din aceasta incurcatura care se cheama boala comunismului”. Mai mult, lui Stanculescu i s-a comunicat ca, dupa intalnirea lui Mihail Gorbaciov cu Ceausescu, pe 4 decembrie 1989, cand dictatorul roman l-a acuzat ca „distruge comunismul”, presedintele rus s-a intors la Moscova si i-ar fi spus secretarului- adjunct cu propaganda: „Acest Ceausescu va termina rau!”. GRU si KGB au decis executia dictatoruluiDecizia de suprimare a lui Ceausescu a venit pe linia serviciilor secrete sovietice?, e o intrebare a istoricului Alex Mihai Stoenescu, la care fostul general raspunde scurt: „GRU si KGB combinati”.La inceputul lui decembrie, trupele spe ciale ale Directiei Principale de Informatii (GRU) a Statului Major al Armatei Rusiei, numite Spetnat, au intrat in tara.In sprijinul lor, a fost declansata o diversiune electronica aeriana, care bruia sistemul de aparare de la sol. „Era prea complexa ca sa fie facuta de ai nostri”, spune Stanculescu si recunoaste ca era instalat de sovietici „pentru a le facilita miscarile si pentru amplificarea panicii generale si actiunii impotriva regimului”.Initial, dupa planul convenit dinainte cu serviciile secrete straine, actiunea trebuia pornita din tara, in noiembrie, imediat dupa Congresul al XVI-lea. „Eu va marturisesc ca la sfarsitul lui noiembrie eram descumpanit. Nu stiam cine va face pasul. L-au facut sovieticii”, declara generalul, adaugand ca nu s-a actionat de frica Securitatii.„Securitatea va fi tocata”Colaborarea dintre rusi si americani e confirmata intr-un alt pasaj. Cu putin inainte de evenimentele din decembrie, Victor Stan culescu si-a scos fiica si ginerele din structurile operative ale Securitatii, „ca sa nu fie tocati”. „Securitatea va fi tocata”, ii avertiza generalul.Avand Securitatea in spate, Ceausescu ar fi fost inca protejat, asa ca se hotarase eliminarea ei. Informatia i-a fost data de atasatul militar american la Bucuresti.„Va rog sa nu-i dati numele. Am fost la resedinta lui de mai multe ori, inclusiv cu atasatul militar francez (...) Informatia mi-a dat-o americanul. «Fii atent, ai grija ca Securitatea trebuie sa dispara!». Imi pare rau ca nu pot sa va dau amanunte mai precise, pentru ca pe unele le-am uitat, pe altele am vrut sa le uit”, precizeaza Stanculescu in interviu.CINE AU FOST TERORISTIIKGB si GRU au tras in Bucuresti si in TimisoaraUn alt subiect care ocupa cateva pagini ale cartii e legat de una dintre marile necunoscute ale Revolutiei: „Cine au fost teroristii?”. O intrebare pe care generalul Victor Stanculescu o lamureste pe jumatate: „Fenomenul terorist a avut doua componente. Componenta externa, sovietica, si componenta interna, a celor care au actionat ca oameni care, vazand ca regimul a fost rasturnat, trebuiau sa faca reactia la aceasta actiune. Teroristii prinsi la noi, la Armata, si dovediti au recunoscut ca au plecat si ofiteri din unitati. (...) Au disparut un timp si pe urma au revenit in unitati. Si nu se stie ce au facut in timpul asta”.Acesta citeaza documente din arhivele sovietice, cercetate in Rusia, potrivit carora „KGB si GRU, si ei au tras de pe niste inaltimi, si la Bucuresti, si la Timisoara, peste trupe, ca sa incite si mai mult populatia, ca sa mareasca amploarea miscarii de protest”.Pe de alta parte, fostul general recunoaste ca au existat formatiuni militare care primeau misiuni direct de la Comitetul Central si care erau dirijate prin Sectia Militara, care ar fi putut lua apararea lui Ceausescu.„Nu stiam prea multe, dar stiam ca s-a facut ceva. Ca sa aflu mai tarziu ca au existat niste oameni pusi deoparte sa nu fie concentrati, sa nu fie mobilizati, sa nu fie trimisi pe front, din partea activa si din rezerva Armatei sau din rezerva statului, pentru ca erau si activisti acolo. Totdeauna apareau scutiri masive, cateva sute la o unitate, din care aduceai - erau retrageri discrete din programul normal”.In acele zile, au fost prinsi militari cu ordine de deplasare in alb, eliberati imediat. „Eu am avut in mana lista cu 1.015 teroristi capturati, care erau teroristi de adevarat, identificati de fortele militare. Mi s-a raportat ca au fost predati si se afla la politie. De acolo au disparut, s-au evaporat si nu mai exista nimeni. Sistemul care trebuia sa se protejeze a functionat, pentru situatia extrema de capturare”.Mai exact, precizeaza generalul, „cine trebuia l-a declarat arestat din greseala”. Drept teroristi au fost luati si ofiteri ai Academiei Militare care, in urma unor ordine confuze, ar fi impuscat 38 de oameni in noaptea de 21 spre 22 la baricada de la Intercontinental.SOLUTII ESUATE„In 1991, CIA mi-a propus sa candidez”In apropierea puterii - garantata pe de o parte de faptul ca fusese ales de serviciile secrete straine drept unul dintre pionii principali in schimbarea regimului, pe de alta de faptul ca Nicolae Ceausescu inca avea incredere deplina in el - planurile lui Victor Atanasie Stanculescu au luat proportii.Dupa sinuciderea generalului Vasile Milea, Ceausescu il voia pe Stanculescu loctiitor in functia de ministru al apararii, insa Ion Iliescu l-a numit ulterior pe Nicolae Militaru. Stanculescu era cel care orchestrase insa, in prima faza, lovitura de stat.El ordonase preluarea controlului Consiliilor Judetene de Partid din tara, retragerea blindatelor din fata Comitetului Central (CC), aducerea elicopterelor, si ii sugerase lui Ceausescu sa plece din sediul CC. O lovitura militara clasica.„M-au invitat la asa-zisul Institut al Revolutiei si am refuzat, pentru ca, asa le-am spus, nu vreau sa particip la scrierea istoriei lui Iliescu. Lucrurile nu s-au petrecut cum le fabrica ei acolo”, marturiseste Stanculescu in carte. Totodata, generalul recunoaste in direct, fortat de marturiile unora dintre cei implicati la Timisoara, aduse ca dovada de Alex Mihai Stoenescu, faptul ca a ordonat ca muncitorii din intreprinderi sa fie lasati sa iasa pe strazi, manifestatia luand astfel amploare.Inainte ca Ion Iliescu sa intre puternic in carti, planurile pentru Romania de dupa Ceausescu aratau, cel putin in varianta lui Victor Stanculescu, altfel: „Principalul scenariu era cel dupa modelulportughez, adica un regim militar de scurta durata, urmat de un regim democratic sprijinit de armata. Tot acum o sa va spun ca exact asta s-a intamplat, dar tovarasii nu vor sa recunoasca. Ma gandeam daca pot, perioada aceasta sa-i spunem de tranzitie, s-o rezolv in stilul unor situatii similare din Grecia sau Portugalia, pe care le-am trait, pentru ca eu am fost acolo imediat dupa actiunile militare. La trei luni am fost in Lisabona, dupa ce l-au dat jos pe Caetano si guvernarea Salazar si maiorul acela a actionat in numele Armatei”. E vorba de lovitura de stat din 1974 si Miscarea Fortelor Armate. In fruntea statului s-ar fi instalat chiar Stanculescu: „Eram pregatit moral si profesional sa preiau puterea in tara, sa asigur tranzitia si linistirea populatiei, dar cand am incercat sa fac ceva, m-am lovit de incapacitatea generalilor de a actiona”. O a doua sansa de prelua cea mai inal ta functie in stat i s-ar fi oferit in 1991. Fostul general spune ca primele contacte cu americanii le-a avut prin MI6, serviciile secrete britanice, cu care avea „legaturi puternice”.Potrivit propriilor declaratii, in 2 decembrie 1991 a avut o intalnire cu doi americani, intr-un bloc din Bucuresti: un agent din CIA si un reprezentat al Ministerului Apararii SUA: „Avem o rugaminte: o sa va intrebam daca va intereseaza sa participati la viitoarele alegeri prezidentiale din Romania”, e propunerea pe care i-ar fi facut-o cei doi.Daca ar fi spus da ar fi urmat „tatonari in lumea externa”, pentru a testa imaginea lui Stanculescu in strainatate, apoi in randul populatiei. Costurile: 3 milioane de dolari, pe care i le-ar fi dat partea americana.„Noi am asigurat alegerea presedintilor din Columbia, din Indonezia, parca era, dar nu va cerem banii acum. Dupa ce veti fi presedinte, ne veti returna banii”. Am refuzat categoric. „Eu asa ceva nu fac”, reproduce Stanculescu discutia. Refuzul ar fi venit din temerea ca nu si-ar fi putut achita datoria.