Alegerile prezidentiale din Romania au marcat mai multe premiere. Una dintre ele este implicarea fara precedent a romanilor de pretutindeni in aceasta campanie, inclusiv a celor basarabeni. Cu aceasta ocazie, romanii din stanga Prutului au reintrat in viata politica romaneasca, pe usa din fata. Niciun politician de la Bucuresti nu ii mai poate ignora de acum inainte. Cine a inclinat balanta si a decis rezultatul? Raspunsul a devenit evident. Diaspora! Presedintele Traian Basescu a obtinut la turul doi al alegerilor 78,39% din voturile romanilor de peste hotare, iar Mircea Geona doar 21,01%. In termeni absoluti, Traian Basescu a obtinut 115.831 de voturi, iar Mircea Geoana 31.045, din totalul de 147.754. Participarea masiva a romanilor din afara granitelor a fost marea surpriza a alegerilor, mai cu seama ca mobilizarea s-a facut pentru turul al doilea, ceea ce nu e tocmai un lucru obisnuit. In aproape toate tarile din UE unde traiesc romani, numarul votantilor a crescut cu pana la 50% in turul secund, astfel incat e corect sa vorbim despre o mobilizare fara precedent cu ocazia acestei campanii prezidentiale. Acelasi comportament de vot a marcat si tari precum Statele Unite sau Canada. Traian Basescu a castigat, practic, peste tot, in spatiul euroatlantic, iar contracandidatul sau in unele state precum Sri Lanka (unde au votat sapte persoane), Sudan (14 persoane), Tunisia (60 de votanti), Algeria (37 de persoane) etc. La care se adauga si... Federatia Rusa, unde cele 144 de voturi au mers spre Mircea Geoana in proportie de 59,93.Basarabenii s-au mobilizat remarcabil. Romanii din RM au fost cu 4.000 mai multi la sectiile de votare in turul al doilea, iar numarul total al celor care si-au exprimat votul a fost de 12.257, fata de 8.755, in primul tur. Aici s-a consemnat si un record, respectiv diferenta cea mai mare dintre candidati, 94,82% dintre romanii din RM votand cu Traian Basescu. Cifra in sine a prezentei la vot trebuie explicata. Se vorbeste in continuare, abuziv, de circa 130.000 de cetateni romani in RM. In realitate, acestia nu mai sunt de mult acolo. Din numarul total trebuie scazuti cei care se afla in Romania, in special tinerii aflati la studii, care au inceput din acest an sa primeasca cetatenia romana intr-un ritm mai alert. In al doilea rand, o buna parte dintre cetatenii romani din R. Moldova a plecat demult in Occident (si unde vor fi votat, poate, cu presedintele Basescu la Roma, la Madrid sau la Lisabona). Nu se poate estima cati au mai ramas in R. Moldova, dar 40-50.000 ar putea fi o estimare rezonabila. Raportata la acest numar, prezenta la vot ramane incomparabil mai mica decat in Romania. Dar trebuie adaugat aici, obligatoriu, ca cetatenii romani din Romania au avut, practic, posibilitatea sa voteze oriunde s-ar fi aflat, avand sectii de votare deschise in toate localitatile, pe cand basarabeanul cu pasaport romanesc trebuia sa se deplaseze el dupa urna, pe teritoriul R. Moldova fiind deschise doar 13 sectii de votare (oricum, un progres incontestabil fata de alti ani). La care trebuie sa adaugam ca posesorii de cetatenie romana ramasi in R. Moldova sunt, in general, oameni in varsta, pentru care orice deplasare pune probleme. Iar peste toate acestea trebuie adaugata informarea relativ precara a potentialilor electori, incomparabil mai scazuta decat cea din dreapta Prutului. Una peste alta, in conditii dificile, prezenta la vot a fost semnificativa si devine un punct de plecare pentru un nou tip de activism politic al basarabenilor si care nu se va opri, cu siguranta, aici.Semnalele politice de la Chisinau nu au lipsit, si nu au fost consemnate doar dupa turul al doilea. Prezenta primarului Dorin Chirtoaca printre sustinatorii presedintelui Basescu la ultima confruntare dintre cei doi candidati nu a scapat neobservata. Chiar daca mai putin spectaculoasa, implicarea si disponibilitate executivului de la Chisinau a fost esentiala. S-au deschis urgent noi sectii de votare in stanga Prutului, ceea ce nu fusese posibil in timpul regimului Voronin, desi, cu ocazia alegerilor europarlamentare, s-a incercat acest lucru. Partea romana facuse atunci o cerere explicita in acest sens, dar executivul de atunci a respins-o brutal. Un sprijin indirect, dar important pentru prezenta la vot a basarabenilor, l-au adus politicienii de la Chisinau care au deblocat urgent relatia cu Bucurestiul, dand un semnal important. „Resetarea" relatiilor a contribuit mult la conturarea unei atmosfere de campanie in care prezenta la vot sa devina fireasca.Ce invataminte se pot trage din acest episod al alegerii presedintelui roman? In primul rand, intrarea basarabenilor in viata politica din Romania este acum o realitate. Implicarea acestora ar fi fost importanta si remarcata indiferent cine ar fi iesit presedintele Romaniei, dar, in conditiile in care optiunea basarabenilor a coincis cu cea a majoritatii romanilor, votul lor devine si mai incarcat de semnificatii.In al doilea rand, gestul unor politicieni si jurnalisti de la Bucuresti - foarte putini, e drept - de a minimaliza votul romanilor din afara Romaniei este, moralmente, blamabil, iar politic - o mare eroare. Indiferent cum va fi „impachetat" ulterior un asemenea gest, el nu va trece neobservat. Sa incerci sa arunci vina infrangerii pe umerii romanilor din afara (printre altele conationali contribuitori importanti la bugetul tarii) care au iesit, in pofida dificultatilor, intr-o proportie semnificativa la vot este un gest de slabiciune evidenta si care va „stampila" decisiv imaginea unui partid politic. Inclusiv pentru romanii basarabeni!In al treilea rand, marea majoritate a politicienilor de la Bucuresti a inteles ca romanii de pretutindeni au devenit o miza. Inclusiv, sau mai ales, cei din R. Moldova. Accelerarea procesului de redobandire a cetateniei romane nu face decat sa intareasca aceasta perceptie. Interesul fata de basarabeni va creste cel putin din ratiuni pragmatice, daca nu morale. Insa principalul beneficiar al voturilor acestora, respectiv presedintele Basescu, va trebui sa puna „chestiunea basarabeana" in prim-planul preocuparilor sale, in acord cu declaratiile ferme si emotionante exprimate nu o singura data.Mihai Ghimpu, presedintele interimar, a exprimat acest lucru intr-o declaratie recenta: „Eu cred ca alegerea domnului Basescu pentru un al doilea mandat de presedinte va fi un lucru benefic... intrucat are o politica buna fata de acest stat, ne sustine si acum are toata posibilitatea, din moment ce la putere nu sunt comunistii, sa-si realizeze visele si planurile legate de RM". Iar Vlad Filat, premierul RM, a conchis: „Rezultatul pe care l-a obtinut Traian Basescu este cel pe care l-a meritat in R. Moldova".Nu in ultimul rand, angajamentul moral pe care l-a probat fata de aceasta tema presedintele Basescu va trebui, in acest al doilea mandat, articulat institutional intr-o formula mai eficienta. Va fi una dintre sarcinile importante care ii vor reveni viitorului executiv de la Bucuresti. Timpul retoricii a trecut, e vremea actiunii.