Se acumuleaza tensiuni etnice in R. Moldova?

Dincolo de alegerea viitorului presedinte care pare ca acapareaza toata dezbaterea publica, exista o tensiune surda care se intrezareste tot mai percutant in societatea din R. Moldova. Este tensiunea etnica. Din cand in cand, vibreaza vizibil si periculos. Un context politic instabil si revansard nu fac decat sa favorizeze o asemenea evolutie care s-ar dovedi nefasta pentru intreaga regiune.Datele recensamantului din 2004 indica faptul ca minoritatile nationale din republica reprezinta 23,9% din populatie, dintre care 8,4% sunt ucraineni (cu 2,9% mai putini decat in 1989); 5,8% rusi (cu 4% mai putini); 4,4% gagauzi si 1,9% bulgari. Populatia etnicilor rusi este de 366 461, din care o treime sunt imigranti recenti, nascuti in alte parti ale fostei URSS. Istoric vorbind, cei mai multi rusi din stanga Prutului sunt veniti dupa cel de-al doilea razboi mondial. In 1940, existau doar 6%, in 1959 procentul a ajuns la 10,2, atingand 13% in 1989. Cel mai mare flux de minoritari rusi s-a petrecut in intervalul 1950-1980.De fiecare data insa cand acest subiect intervine in discutie, datele obiective, statistice, nu sunt suficiente. Desi in declin demografic, rusii din R. Moldova intra in categoria numita de literatura de specialitate „minoritati imperiale", ceea ce indica un profil atitudinal diferit. Caracteristica acestor populatii este un substrat specific al constiintei politice, bazata pe suprematie din toate punctele de vedere: politica, culturala, economica. Desi traitori intr-o societate in care nu au fost majoritari, acesti nu i-au privit niciodata pe autohtoni ca egalii lor. Astazi, cand „carcasa imperiala" s-a destramat si aceste minoritati au pierdut dominatia politica explicita, constiinta lor de sine a ramas, cel putin la o parte dintre ei, tot „imperiala". Normalizarea se produce greu. Fenomenul nu este specific doar R. Moldova, dar, dupa recentele schimbari politice, devine in stanga Prutului din ce in ce mai acut.Al doilea element care genereaza un statut special al „minoritatii imperiale" este legatura cu fostul imperiu. Reactia celui din urma este, de cele mai multe ori, constanta si prompta, alimentand constiinta de sine a minoritatii ramasa pe un teritoriu de pe care imperiu s-a retras, cel putin formal. Dincolo de conexiuni economice, culturale, mediatice, trebuie adaugate aici gesturile si initiativele (geo)politice explicite. Sunt cunoscute numeroasele acte legislative prin care Kremlinul a avertizat ca cetatenii rusi din fosta URSS intra in competentele sale, de la cultura la... securitate. Semnificative sunt insa si declaratiile de pe teren, parte a intregului pachet dedicat acestor minoritati. Ambasadorul Rusiei la Chisinau, Valeri Kuzmin cerea oficializarea limbii ruse in R. Moldova, lucru necesar, spunea domnia sa, mai ales in contextul evenimentelor post-electorale din Moldova. Din acelasi registru face parte si declaratia aceluiasi reprezentant oficial referitoare la „istoria romanilor", pe care nu o doreste in scolile din R. Moldova (declaratie intampinata cu semnificativa tacere de oficialii R. Moldova prezenti la fata locului). Dincolo insa de constiinta sau conexiune cu capitala fostului Imperiu, suprematia „minoritatii imperiale" in R. Moldova mai este bazata si pe... geografie.Altiminteri spus, minoritatea de la oras poate sa fie mult mai influenta decat majoritatea de la tara. Exista o problema tulburatoare in analiza sociologica, respectiv cea a raportului dintre demografie, etnie si politica intr-o societate moderna. Concluzia este ca simplele date statistice isi dovedesc caducitatea, caci ceea ce conteaza, poate in primul rand, este repartitia respectivelor etnii intr-o societate. O etnie care detine in masa populatiei, bunaoara, procentul de 10%, dar se afla in intregime repartizata in centrele urbane importante ale respectivului teritoriu, dobandeste pe harta geopolitica un procent real mult mai ridicat, pentru ca, in lumea moderna, spatiul urban este creator de istorie si de discurs public, pe cand ruralul este mai degraba „obiect" al istoriei. Influenta unei minoritatie etnice in societate creste, deci, direct proportional, cu locatia ei. Cine domina orasele, poate influenta societatea, mai ales cand gradul de ruralitate al acesteia este ridicat. Ilustrarea elocventa a acestei situatii o gasim in stanga Prutului, unde procentul populatiei de origine rusa se gaseste covarsitor in centrele urbane. Aceasta se reflecta si in nivelul economic, dar si in cel de educatie al respectivei populatii. In conditiile unei societati piramidale, asa cum este cea din R. Moldova, in care descentralizarea este, deocamdata, un deziderat, influenta orasului mare va ramane semnificativa.Activarea „minoritatii imperiale" s-a facut urgent dupa schimbarea de putere de la Chisinau. Ceea ce ieri parea un accident, respectiv venirea pe fotoliul de la Chisinau a lui Dorin Chirtoaca, astazi se transforma, pentru unii, intr-un cosmar. Echipa AIE, mai ales unii dintre membrii sai, confirma o realitate etno-politica fireasca, o evolutie pe care toata lumea o astepta si o intuia, dar cu care nu toata lume este dispusa sa convietuiasca senin.Miscarile revendicative recente nu sunt in niciun caz decolorate etnic sau identitar, iar camuflarea lor sub stindarde „sociale" este doar un truc politic naiv si periculos. Iesirea agresiva in piata a pensionarilor din Chisinau este un exemplu perfect. Ca exista probleme sociale in capitala nu neaga nimeni, dar ca mobilul celor din piata a fost numai social este greu de sustinut. Si asta, pentru ca pensionarii din Chisinau - „pensionarii din Botanica"! - au un profil sociologic specific. Ii putem numi „pensionarii etno-imperiali"! Ei sunt, pe de-o parte, expresia emigratie rusesti in RSSM, populatii mutate direct din colturile reci ale imperiului in apartamentele din Chisinau, Tiraspol sau Balti, apartamente la care un autohton venit de la sat jinduia, uneori, o viata intreaga, ingesuit in camera lui insalubra de camin. Pe de alta parte, nu putini dintre pensionarii Chisinaului reprezinta, direct sau indirect, aceea categorie de pensionari ai serviciilor de forta din URSS (armata, servicii secrete, militie) care, dupa 25 de ani de munca „in slujba patriei" s-a retras, pentru o pensie linistita, pe malurile Prutului si ale Nistrului, unde clima era buna, mancare si vinul din abundenta si - lucru esential! - populatia blanda si buna vorbitoare de limba rusa. Dincolo de aspectul social, acesti pensionari ai Chisinaului sunt (si) una dintre expresiile acelei „minoritati imperiale" orgolioasa, dispretuitoare, care nu a invatat niciodata limba rusa si nu are de gand sa o faca de aici incolo. Au trait de fiecare data mai bine decat bastinasii si nu i-au considerat niciodata egalii lor. Regimul Voronin i-a tolerat abundent si le-a prezervat suprematia, cel putin la nivel simbolic (statutul limbii ruse, mass-media etc.). Acum lucrurile se schimba, isi vad statutul etno-politic afectat si reactioneaza in consecinta, scosi in piata de lideri cu genealogii politice suspecte si, probabil, extremiste.In editorialul viitor vom continua acesta dezbatere cu alte exemple concrete, dintre cele mai explozive.Dan Dungaciuhttp://voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/5365-audiodan-dungaciuse-acumuleaz-tensiuni-etnice-in-r-moldovaPS.Etnici imperiali rusofoni cititi atent acest mesaj!