"UN DEFECT"

Unul dintre defectele basarabenilor e ca acestia stiu prea bine ruseste. Limba pe care o articuleaza ca rusii, iar pe alocuri ? mai bine ca rusii. Si asta ? in detrimentul limbii lor. Pe care o vorbesc cu accent, ca niste straini.Pana la 1991, locuitorii Tarilor Baltice vorbeau limba rusa cu un accent teribil. Ca si caucazienii. De multe ori acestia se fereau de noi, crezand ca suntem rusi.Pentru ca vorbeam limba rusa impecabil, rusii nu ne respectau mai mult. Conteaza ce spui, ne dadeau ei de inteles, nu cum spui. Numai belarusii mai vorbeau limba rusa tot atat de bine ca si noi. In scoli, la lectiile de limba rusa clasele lor, ca si ale noastre, erau impartite in subgrupe. Ca sa se poata insusi limba rusa si mai bine.La noi lucrurile au ramas neschimbate si la aproape doua decenii de independenta.Zilele trecute cineva mi-a povestit ca in satul lor un rus de la oras si-a procurat o casa batraneasca, folosita drept casa de vacanta, cu intentia nobila „sa invete limba de stat”. Acum tot satul vorbeste ruseste, si-o face atat de bine, incat oaspetele a uitat pentru ce s-a mutat la tara.Cu doi ani in urma, la Uzdin, in Serbia, discutam cu doamna Marica, o batranica valaha, care vorbea o romana perfecta:? Doamna Marica, am intrebat-o, cum se face ca vorbiti o atat de buna limba romaneasca?!? Vorbesc bine limba romana pentru ca n-am umblat la scoala.In satele romanesti din Banatul sarbesc scolile functionau in limba sarba. Iar credinta interlocutoarei mele este ca ignoranta a ajutat-o sa se salveze.Si la noi, in Basarabia, lipsa de acces al romanilor basarabeni la scoli a facut ca, dupa 106 ani de ocupatie ruseasca, acestia sa-si pastreze nealterata limba.Din 1812 si pana in 1918, basarabenii n-au avut acces la scoli, si asta i-a salvat. Erau rusificati doar acei care frecventasera scolile, toate ca una rusesti.Ion Zelea-Codreanu, tatal lui Corneliu Zelea-Codreanu, vizitase Basarabia in 1912. In cele doua sate din tinutul Cahul – Larguta si Baimaclia –, scolile ii invatau pe tineri sa vorbeasca ruseste si sa se dezvete a vorbi limba romana. Vorbesc rau ruseste, dar sufletul li-i deja rusesc, conchide memorialistul. El concluzioneaza: cei care nu umbla la scoala vorbesc o limba buna romaneasca, spre deosebire de cei „scoliti”. In Baimaclia „l-am intrebat pe invatator daca prin Basarabia sunt multe scoli primare. Spre usurarea mea, mi-a spus ca sunt numai in satele principale si ca nu functioneaza de prea multi ani. Desigur, faptul acesta a fost un mare noroc pentru mantuirea graiului moldovenesc” (revista Limba romana).Paradoxul consta in faptul ca ignoranta in timpul Rusiei tariste a jucat un rol de protectie a limbii, a traditiilor, a folclorului, tinand de subconstientul unui neam pus in conditii umilitoare de dezlocuire a sufletului si de spalare a creierului .Putinii basarabeni, care puteau face scoala, urmau sa iasa din acele scoli rusi. Limba nationala era pedepsita cu nagaica sau cu pumnul in scolile tariste.Poetul Anatol Codru imi povestea ca scriitorul transnistrean Ion Canna, pe cand era elev la Tiraspol inainte de 1917, a fost auzit de catre un profesor cum vorbise cu un consatean in limba parintilor sai de la Goian si, drept pedeapsa, acesta a aliniat toata scoala, transformand-o intr-un coridor lung de elevi, prin care l-a pus sa treaca pe viitorul prozator, fiecare dintre colegii sai lovindu-l cu pumnii in spate pana si-a pierdut cunostinta.Ion Pelivan (1876-1954), deputat in Sfatul Tarii, povesteste si el: „Eram in clasa a 2-a a scolii spirituale (Seminarul Teologic din Chisinau – n.n.). In timpul recreatiei vorbeam cu un coleg moldoveneste. Se intampla ca ne aude supraveghetorul Popov, care ne apuca pe amandoi de ureche zicand (ruseste): „De ce behaiti in limba voastra de berbec?”.Era o crima sa vorbesti in limba ta in scolile de pana la 1918.„Eliberatorii” de dupa 1812 voisera sa ne faca pe toti rusi.Ca si cei de dupa 1940.Acest proces continua si azi.Desi minoritatea rusa constituie doar 4,8 % din totalul populatiei, invatamantul preuniversitar in limba rusa reprezinta 28%, iar cel superior – 36 %. Majoritatea celora care studiaza ruseste sunt moldoveni.Parca am trai in Rusia tarista.Mai ramane ca cei care vorbesc limba acestui pamant sa fie pedepsiti, precum a fost maltratat scriitorul Ion Canna, atunci cand acestia articuleaza cuvinte in limba lor.In 1989 propusesem, pentru ca sa scapam de teroarea limbii ruse, sa lasam macar cateva generatii sa se odihneasca de ea, ca acestea sa se poata concentra asupra insusirii propriei limbi. Conform legislatiei lingvistice adoptate atunci, in timpul URSS, la 1999 invatamantul din R. Moldova, inclusiv in scolile rusesti, urma sa se efectueze exclusiv in limba de stat.Dar n-a fost sa fie. Iar limba vorbita in 2009 este la fel de poluata ca si cea de dinainte de 1989.In anii cand urma sa se revina la scoala nationala, limba rusa ? cea a strazii, a televiziunilor, a posturilor de radio, a presei, a magazinelor ? s-a reintors in scoli. In loc sa fie studiata optional, ea e studiata obligatoriu, ca pe timpul URSS.Si astazi absolventii scolilor noastre cunosc mai bine limba rusa decat pe cea careia ei ii apartin prin nastere.Lucru care, avand in vedere independenta statului, nu mi se pare deloc firesc.Sa le cream ? ca raspuns la reprosul alogenilor de peste doua decenii – conditii pentru insusirea limbii noastre: sa comunicam cu ei, de la vladica pana la opinca, doar in limba tarii.Numai asa ii vom putea ajuta sa se integreze in societatea moldoveneasca si sa deprinda mai usor limba tarii, despre care ei zic ca este si a lor. Nicolae DABIJA