Miron Costin: De neamul moldovenilor
"Predoslovie, adeca cuvantare dintai de descalecatul tarai cel dintai si a neamului moldovenescuCatre cititoriu Inceputul taralor acestora si neamului moldovenescu si muntenescu si cati sunt si in Tarile Unguresti cu acest nume, romani si pana astazi, de unde suntu si de ce semintie, de cand si cum au dascalecat, aceste parti de pamantu, a scrie, multa vreme la cumpana au statut sufletul nostru. Sa inceapa osteneala aceasta, dupa atata veci de la discalecatul taralor cel dintai de Traian imparatul Ramului, cu cateva sute de ani peste mie trecute, sa sparie gandul. A lasa iaras nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta de o seama de scriitori, ieste inimii durere. Biruit-au gandul sa ma apucu de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie suntu lacuitorii tarai noastre, Moldovei si Tarai Muntenesti si romanii din Tarile Unguresti, cum s-au pomenit mai sus, ca toti un neam si o data discalecati suntu, de unde suntu veniti stramosii loru pre aceste locuri, supt ce nume au fostu intai la discalecatul lor si de candu s-au osebit si au luat numele cest de acum, moldovan si muntean, in ce parte de lume ieste Moldova, hotarale ei pan unde au fostu intai, ce limba tin si pan-acum, cine au lacuit mai nainte de noi pe acestu pamantu si supt ce nume, scot la stirea tuturoru, carii voru vrea sa stie neamul tarilor acestora.Dzice-va nestene: prea tarziu ieste; dupa sutele de ani cum sa voru putea sti povestile adevarate, de atatea vacuri? Raspunzu: Lasat-au puternicul Dumnezeu iscusita oglinda mintii omenesti, scrisoarea, dintru care, daca va nevoi omul, cele trecute cu multe vremi le va putea sti si oblici. Si nu numai lucrurile lumii, staturile si-ncepaturile taralor lumii, ce si singura lumea, ceriul si pamantul, ca suntu zidite dupa cuvantul lui Dumnezeu celui puternic. Crezu, din Scripturi stim si din Scripturi avem si sfanta credinta a noastra crestineasca si mantuirea noastra cu pogorarea fiilui lui Dumnezeu si impelitarea cuvantului lui, cel mai denainte de veci in firea omeneasca (denafara de pacatu). Scriptura ne deschide mintea, de ajungem cu credinta pre Dumnezeu, duhul cel nevazut si necoprinsu si neajunsu de firea noastra, Scriptura departe lucruri de ochii nostri ne face de le putem vedea cu cugetul nostru. Sa nu pomenim de marile Moisi, carile dupa 2.400 de ani au scris letopisetul de zidirea lumii, ca acela au avut pre insusi Dumnezeu dascal, rostu catra rost. Omir in 250 de ani au scris dupa rasipa Troadii razboaiele lui Ahileus, Plutarhu in 400 de ani au scris viiata si faptele vestitului imparatu in lume, a lui Alexandru Machidon; Titus Livius cursul a toata imparatiia Ramului in 700 de ani si mai bine au scrisu dupa urzitul Ramului si alti multi istorici, cercandu de-amarantul scrisorile, cursul a multe vacuri cu osardie si cu multa osteneala au scos lumii la vedere istorii.Indemnatu-m-au mai multu lipsa de stiinta inceputului acestii tari, de descalicatul ei cel dintai, toate alte tari stiindu inceputurile sale. Laud osardiia raposatului Urechie vornicul, carile au facut de dragostea tarai letopisetul sau, insa acela de la Dragos-voda, de discalicatul cel al doilea al tarai acestiia din Maramorosu scrie. Iara de discalicatul cel dintai cu romani, adeca cu ramleni, nimica nu pomeneste, numai amelita la un loc, cum ca au mai fostu tara o data discalicata si s-au pustiit de tatari."