“Govorite po-ruminski!”

La 20 de ani de la proclamarea limbii romane drept limba oficiala in R. Moldova, sase demnitari din Guvern si opt deputati din noul Parlament nu stiu sa vorbeasca romanesteDoi membri ai Cabinetului de ministri, mai multi sef ai serviciilor si agentiilor direct subordonate primului-ministru si opt deputati din noul Parlament sfideaza in continuare legea si dispretuiesc fatis limba “supusilor” lor. La 20 de ani de la declararea limbii romane drept limba oficiala in R. Moldova (chiar daca in Constitutie denumirea limbii este “moldoveneasca” – n.r.), acesti demnitari refuza categoric sa invete limba statului pe care il guverneaza, vorbind si scriind ca mai inainte ruseste. In pofida faptului ca statul le-a creat o sumedenie de conditii pentru a studia limba oficiala – cursuri, profesori individuali, pentru care din bugetul national se cheltuiesc anual zeci de mii de lei.Examen ignoratContrar motiunii depuse de un grup de deputati din legislatura trecuta inca la sfarsitul anului 2006 prin care se cerea destituirea din functie a unor membri ai Guvernului pentru necunoasterea limbii de stat, pana in prezent in Executivul de la Chisinau activeaza doi ministri si patru sefi de institutii subordonate direct premierului care nu stiu sa vorbeasca romaneste. Acesti functionari ar fi trebuit sa sustina inca acum doi ani un test de cunoastere a limbii de stat (solicitarea a fost facuta de presedintele de atunci al Parlamentului, Marian Lupu – n.r.), cu toate acestea, nici cererea deputatilor, nici solicitarea spicherului nu au oprit-o pe Zinaida Greceanai sa ii promoveze pe rusofili in noul Executiv creat in 2008, dupa ce Guvernul Tarlev-2 si-a dat demisia. Pretentiile si cererile fostilor deputati nu au fost luate in serios nici de demnitarii la care se referea motiunea. Acestia refuza ostentativ sa invete limba romana.“Atitudinea respectuoasa” a lui SovaMinistrul Reintegrarii Vasili Sova nu stie nici astazi sa vorbeasca romaneste chiar daca ocupa functii publice din prima zi a declararii independentei statului nostru. Apropo, Sova era deputat in momentul in care Legislativul de la Chisinau a adoptat decizia de declarare a limbii moldovenesti (a se citi romane – n.r.) drept limba oficiala in R. Moldova. Solicitat recent de presa sa explice de ce nu vorbeste limba de stat, Sova a raspuns – in limba rusa – ca “fata de acest lucru (studierea limbii de stat – n.r.) trebuie sa ai o atitudine respectuoasa”. Desi recunoaste, tot in rusa, ca “membrii Cabinetului de ministri ar trebui sa cunoasca minim doua limbi, rusa, ca limba de comunicare interetnica, si moldoveneasca, ca limba de stat”, Sova se justifica precizand ca important este ca demnitarii sa inteleaga limba de stat, nu e neaparat sa o si vorbeasca.Teama lui FormuzalUn alt membru al Cabinetului de ministri care nu vorbeste romaneste este seful unitatii teritoriale autonome Gagauzia, Mihail Formuzal. Ales in aceasta functie inca in 2006, Formuzal a optat de mai multe ori pentru studierea limbii de stat in scolile din Gagauzia, dar si pentru organizarea de cursuri de romana pentru functionarii gagauzi. Bascanul a urmat el insusi cursuri de romana cu doi ani in urma, dar, se plange oficialul, din cauza ca in Gagauzia se vorbeste mai mult rusa si gagauza, nu are cu cine comunica romaneste. Totusi, chiar si atunci cand are posibilitatea sa vorbeasca in limba de stat, Formuzal prefera s-o dea tot pe ruseste, “ca sa nu fac greseli in limba de stat”, se justifica el de fiecare data.“Englezul” din ExecutivUn alt fost ministru, actualmente sef al I.S. “Registru”, Vladimir Molojen, refuza cu incapatanare sa invete limba romana. Functionar public in Moldova inca din 1987, Molojen sustine ca nu are nevoie sa cunoasca limba de stat, atata timp cat o intelege si este inteles de cei cu care comunica. Solicitat de JURNAL inca in 2008 sa explice de ce nu invata limba statului in care activeaza in calitate de ministru, Molojen declara atunci, evident in rusa, ca o invata, doar ca vorbeste mai bine englezeste decat “moldoveneste”. Cat de bine se exprima in engleza sau romana actualul sef al intreprinderii de stat care se ocupa de eliberarea actelor de identitate nu am avut posibilitate sa ne convingem, in schimb cert este ca intrebarea pe care i-am adresat-o in romana am fost nevoiti sa o repetam de cateva ori, ca, intr-un sfarsit, sa ne vedem nevoiti a o traduce in rusa pentru ca oficialul sa inteleaga despre ce il intrebam.Inca treiNu veti gasi limba romana la capitolul “limbi vorbite” nici in CV-urile lui Alexandr Bannicov, director general al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, si Igor Colenov, director general al Serviciului de Graniceri. Despre ultimul putem sa mai spunem ca atunci cand am incercat sa il contactam cu cateva luni in urma pentru a-i solicita opinia intr-o anumita problema, unul dintre subalternii sai ne-a sfatuit sa ii vorbim in rusa, pentru ca “seful nu prea intelege moldoveneasca”. Aceeasi problema o are si Olga Goncearova, director general al Biroului Relatii Interetnice. Asta desi, Articolul 13 din Constitutie proclama o singura limba oficiala in R. Moldova, iar Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova prevede expres ca conducatorii unitatilor economice, functionarii publici, conducatorii organelor puterii de stat, indiferent de apartenenta lor etnica, trebuie sa cunoasca limba oficiala a statului.Sabotorii din ParlamentCel putin opt dintre noii deputati alesi in urma alegerilor din 29 iulie nu stiu sa vorbeasca romaneste. Este vorba despre deputatii comunisti Mark Tkaciuk, Vladimir Vitiuc, Elena Botnarenco, Vadim Misin, Alla Mironic, Irina Vlah si Ludmila Belcencova, dar si despre deputatul Aliantei Moldova Noastra Veaceslav Platon. Pentru acesti parlamentari, la fel ca si in cazul celor cincisprezece alesi ai poporului din vechiul Legislativ, va fi asigurata traducerea simultana a sedintelor in plen ale Parlamentului. In trecut, pentru aceasta “placere” se cheltuiau lunar peste zece mii de lei. Alte cateva zeci de mii de lei au fost aruncati in vant in ultimii patru ani pentru lectiile de romana urmate de ex-deputatii comunisti, patru dintre care (Vitiuc, Misin, Botnarenco si Vlah – n.r.) nu vorbesc nici acum limba de stat.