Traian Basescu si romanii din jurul granitelor ...

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat vineri, 7 august a.c., la Drobeta Turnu Severin, la deschiderea Congresului Jurnalistilor Romani de Pretutindeni “Limbaj-Mesaj-Libertate”. Va prezentam discursul sustinut de seful statului cu acest prilej:„In primul rand bine v-am gasit si felicitari celor care au avut initiativa organizarii acestui forum. Mi se pare extrem de important pentru ca prin dumneavoastra practic romanii comunica intre ei, comunica cu tara mama, comunica cu tara a carei cetatenie o poarta. Tema forumului dumneavoastra este extrem de incitanta: limbaj, mesaj, libertate. Sigur, in partea de limbaj si mesaj este o chestiune pe care n-as aborda-o, pentru ca nu aveti nevoie de lectii din acest punct de vedere de la politicieni; dumneavoastra stiti mai bine, sunteti manuitorii limbajului si ai mesajului. M-as referi insa la libertate: libertatea de exprimare - una din componentele fundamentale ale democratiei. Si pentru ca o democratie sa fie intreaga, are nevoie de doua elemente: nediscriminare si libertate de exprimare. Cand nediscriminarea si libertatea de exprimare sunt garantate intr-un stat, putem vorbi de o societate democratica, sigur, in pilonii ei fundamentali, pentru ca multe alte lucruri consolideaza societatea care poate primi calificativul de societate democratica. Referindu-ne la libertatea presei, cred ca este una din principalele garantii pe care un sistem politic trebuie sa le dea - libertatea presei, libertatea de exprimare. Daca ne referim la ce se intampla in Romania, va pot spune ca, cel putin din punctul meu de vedere, presa este complet libera. Nu exista parghii ale statului care sa intervina pe libertatea de exprimare si, in ceea ce ma priveste, cred ca nu exista niciun ziarist roman care sa poata spune "Presedintele a intervenit impotriva mea" sau impotriva a ceea ce am scris. Am avut intotdeauna convingerea ca presa trebuie sa-si ia libertate atat cat vrea ea, atat cat considera ca trebuie sa aiba si in limitele pe care ea considera ca trebuie sa si le autoimpuna, fie ca ne referim la limite de decenta in exprimare, la abordarea fata de stat, la abordarea fata de problematica pe care o trateaza. Daca ne referim la presa din jurul Romaniei, cea care se adreseaza de cele mai multe ori romanilor care, fara voia lor, si-au pierdut cetatenia romana - si ma refer la parte din tarile din vecinatatea noastra - trebuie sa fac o remarca legata de presa din Republica Moldova, care inteleg ca este bine reprezentata aici si careia tin sa-i multumesc ca, prin curaj si profesionalism, ne-a tinut la curent pe noi toti, nu numai pe cetatenii romani, dar si pe europeni, si toata lumea democratica, cu evenimentele care s-au petrecut la Chisinau, dupa prima runda de alegeri. Si acolo, trebuie s-o recunoastem, a fost si presa romana implicata in a transmite cu corectitudine evenimentele care s-au petrecut la Chisinau. Datorita presei, printre altele, s-au putut afla si adevarurile crunte ale unui regim care nu mai respecta chiar libertatea de exprimare, a unui regim care a recurs la provocari pentru a crea atmosfera necesara sa utilizeze institutiile de forta ale statului. A fost o lectie pe care presa din Republica Moldova a dat-o - cred eu - foarte multor jurnalisti, o lectie de curaj, de profesionalism si de capacitate de a pune realitatile deasupra chiar a propriei sigurante. In ceea ce ne priveste, vom ramane consecventi sustinatori ai presei de limba romana si vom continua sa imbunatatim resursele puse la dispozitia presei de limba romana din tarile din jurul frontierelor Romaniei. Romani sunt circa 10 milioane raspanditi in lume, dar romanii din jurul frontierelor sunt romanii din apropierea noastra, romanii care au platit de multe ori dreptul de a-si pastra limba, cultura, cu deportari, cu nedreptati, cu abuzuri, dar nu au renuntat nicio clipa sa-si pastreze cultura si limba. De aceea, cred ca fata de acei romani din afara frontierelor obligatiile noastre sunt mai mari. Sunt mai mari si pentru ca ne aflam intr-o zona in care toate tarile vecine aspira la statutul de tara europeana, mai devreme sau mai tarziu, iar drepturile minoritatilor se constituie intr-unul din principalele criterii politice pentru ca tara sa faca pasi intr-un proces de integrare catre Uniunea Europeana. De aceea dam atentie deosebita, in ultimul timp, libertatii de exprimare a minoritarilor romani aflati pe teritoriul statelor vecine si trebuie sa va spun ca incurajam pastrarea limbii, a culturii, a traditiei romanilor din jurul frontierelor Romaniei fara insa a uita vreodata ca prima responsabilitate a unui cetatean este loialitatea fata de propriul lui stat. Niciodata nu o sa cerem romanilor din afara frontiertelor sa nu fie loiali statului pe teritoriul caruia traiesc. Este, daca vreti, un mod de a imbina corectitudinea fata de statele vecine, dar in acelasi timp avem exigenta ca standardele europene sa fie respectate. Foarte multi ani Romania a avut o politica de a crea impresia bunelor relatii cu vecinii sacrificand chiar interesele minoritatilor, nevorbind despre drepturile acestora si necerand vecinilor ca drepturile minoritarilor romani sa fie respectate. Eu am abandonat aceasta politica a nederanjarii vecinilor pe probleme legate de drepturile minoritatii romane si fie ca am discutat cu presedintele Iuscenko, fie ca am discutat cu presedintele Voronin, fie ca am discutat cu presedintele Tadic, sau cu presedintele Ungariei nu am ezitat sa ridic problema drepturilor minoritatilor din jurul frontierelor Romaniei, chiar daca acest lucru a parut mai neobisnuit in politica romaneasca si a starnit critici chiar din partea presei romanesti sau a politicienilor romani. Important este ca Romania a depasit faza la care isi putea permite sa nu tina cont de minoritatile din jurul propriilor frontiere. Minoritatile sunt un element care ne leaga de statele vecine si nu un element care ne dezbina, care ne desparte. Pentru a ne lega insa solid, temeinic, drepturile minoritatilor romane din tarile din jurul frontierelor trebuie sa fie respectate pentru ca aceste minoritati sa fie chiar liantul cel mai important al relatiei bilaterale, fie ca vorbim cu Kievul sau cu Belgradul sau cu Budapesta. Romania are un set legislativ care reflecta, poate la cel mai inalt grad in interiorul Uniunii Europene, respectul pentru minoritati. Constitutia si legislatia Romaniei garanteaza reprezentarea politica a minoritatilor oficial recunoscute in Parlamentul Romaniei. Sunt 18 minoritati si indiferent de marimea lor au reprezentare in Parlamentul Romaniei. S-au constituit, dupa cum bine stiti, in Grupul minoritatilor. Minoritatile mari, ca spre exemplu cea maghiara, au reprezentare chiar la nivelul unui partid politic adesea extrem de important in balanta de putere politica in Romania. Nu exista minoritate in Romania care sa nu aiba dreptul de invata in limba materna, de a-si pastra cultura, de a-si dezvolta elemente culturale noi, de a se putea afirma cu contributii traditionale, dar si noi, la portofoliul cultural general al Romaniei. Noi plecam de la premise ca minoritatile imbogatesc cultura unei tari si, din aceasta pespectiva, sprijinul pentru manifestarea integrala a valorilor culturale este garantat si efectiv in Romania. Cred ca abordarea noastra este una corecta si, de aceea, fara a impune vecinilor nostri aceleasi standarde, cerem respectarea standardelor europene pentru minoritati. Si nu cred ca aceasta problema, chiar daca nu are impact electoral national, este o problema care sa poata fi neglijata. Probabil in perioada urmatoare Romania trebuie sa-si aseze chiar printre prioritatile maxime ale politicii sale externe apararea drepturilor minoritatii romane pe teritoriul statelor din vecinatate. Daca observati este o nuanta putin diferita in conditiile in care facem eforturi pentru a sprijini minoritatea romana, oriunde s-ar afla ea: in America, in Australia, in Germania, in Franta, in Austria; dar, nuanta diferita este ca multi dintre romanii din jurul frontierelor nu au avut optiunea de a nu mai fi cetateni romani si acest lucru ne creeaza o obligatie in plus daca ne referim la romanii din Ucraina sau la romanii din Republica Moldova. Este o obligatie in plus pe care noi am si tradus-o prin noua legislatie legata de cetatenie; cetatenia romana se acorda in conditii mult mai facile pentru cei care si-au pierdut-o fara vointa lor, in urma evenimentelor politice si militare arhicunoscute din secolul trecut. La un moment dat, a fost o interpretare „pe cine deranjam”, iar eu va garantez ca nu am deranjat pe nimeni, pentru ca toate statele europene inteleg foarte bine reactia Romaniei la un tratament neadecvat aplicat romanilor din afara frontierelor tarii, a celor care si-au pierdut cetatenia fara ca cineva sa-i intrebe daca vor sa renunte la ea si am facut, in primul rand, acest lucru pentru a le putea apara mai bine drepturile si pentru a le putea fi un partener mai strans legat de interesele pe care romaniii din jurul frontierelor noastre sau, le putem spune, romanii de aproape, le au, iar dreptul de a redobandi cetatenia romana este si el parte a libertatii, parte a libertatii cetatenilor de origine romana din jurul frontierelor Romaniei. Revenind la presa, cred ca in interiorul acestei viziuni pe care o avem despre romanii de aproape, presa joaca un rol esential pana cand toti vecinii nostri vor intelege sa sprijine invatatura in limba romana, dreptul de exprimare in limba romana, scoli in limba romana. Avem aceasta problema, avem tari din vecinatate unde incercarile de a transmite manuale catre scolile de limba romana sunt interzise; au fost blocate aceste incercari. Incercarile de a sprijini scoli de limba romana au fost, de asemenea, blocate de autoritatile unuia dintre vecinii nostri. Asta nu ne descurajeaza. Nu ne descurajeaza pentru ca avem posibilitatea sa discutam si, la nevoie, sa cerem extrem de consistent in argumentatie ca libertatile minoritarilor romani din afara frontierelor sa fie respectate si, revin, acolo unde exista inca posibilitati de intelegere a statelor pe teritoriul carora romanii traiesc, presa ramane unul din mijloacele de a mentine spiritul, cultura, limba vii si de a le promova, daca vreti, de a le tine in portofoliul de cunostinte, de a tine limba romana si cultura romanesca in portofoliul de cunostinte al etnicilor romani din afara frontierelor. Consideram ca acest lucru nu este o obligatie a presei de limba romana din afara frontierelor, ci este o libertate, libertatea presei de a promova, de a apara drepturile etnicilor romani in tari in care aceasta nu este una din prioritatile statelor respective. Si vreau sa fiu foarte bine inteles, eu nu critic si nu nominalizez niciun stat aici, ci discut despre realitati. Realitati la care, cine se simte cu musca pe caciula nu are decat sa reactioneze. Dar sunt realitati pe care dumneavoastra le stiti foarte bine, iar eu ca sef al statului roman nu am voie sa ma fac ca nu le vad, doar pentru a nu deranja. Lumea de astazi nu mai este o lume in care politetea prost inteleasa sa mai aduca cuiva vreun avantaj. Drepturile se cer, se iau, pentru ca prea putini sunt dispusi sa dea drepturi daca nu le ceri. Este o obligatie a noastra si e libertatea dumneavoastra sa le faceti dumneavoastra nu puteti fi inclusi in mecanisme de stat. Si sunteti liberi sa actionati cand vreti. Cam acestea sunt cateva ganduri cu care eu am venit la intalnirea cu dumneavoastra. As incheia asigurandu-va ca pentru anul urmator vom avea o mai consistenta sustinere financiara pentru presa de limba romana, in mod deosebit din jurul frontierelor Romaniei, si, nu numai atat, vom incerca in continuare, este o constanta a politicii noastre, sa convingem statele vecine despre nevoia de a privi la drepturile pe care Romania le-a dat minoritatilor si de a se apropia de standardele pe care noi le oferim minoritarilor de pe teritoriul Romaniei. Eu va multumesc mult, multumesc inca o data presei din Republica Moldova pentru curajul pe care l-a avut in ultima perioada, si daca discutam despre Republica Moldova, dati-mi voie sa imi manifest speranta ca fortele democratice vor reusi sa ajunga la o intelegere pentru ca Republica Moldova sa isi ia drumul firesc inspre Uniunea Europeana. Exista la nivelul Comisiei Europene, pregatit deja, un nou acord intre Uniune si Republica Moldova, un acord la pregatirea caruia Romania a contribuit mult, un acord care vizeaza sistemul de vize mult mai relaxat pentru cetatenii Republicii Moldova, sistemul comercial, relatiile comerciale, cooperarea institutionala si multe altele. Vreau sa cred ca politicienii reprezentand fortele democratice din Republica Moldova vor raspunde aspiratiilor majoritatii cetatenilor de a gasi formula politica care sa le permita relansarea drumului catre Bruxelles. Va multumesc mult!”