29 iuliu - Ziua Imnului "Desteapta-te Romane"!!!

ISTORIA IMNULUI DE STAT LA ROMANIConform Dictionarului Explicativ al limbii romane, termenul “Imn national” sau “imn de stat” este definit drept -“cantec solemn aparut o data cu formarea statelor nationale si adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale de stat.”ISTORIA IMNULUI IN ROMANIAIdeea unui imn national a aparut in prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivitatilor oficiale la care participau domnitorii romani. In anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Romane (24 Ianuarie 1859). Cel care a castigat concursul a fost compozitorul Eduard Hulseh cu piesa "Mars triumfal si primirea steagului si a Mariei Sale Printul Domnitor". Aproape 20 de ani mai tarziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Roman ", care avea sa devina imnul de stat al Romaniei. Acesta a fost intonat pentru prima data in anul 1884, la incoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite in tara noastra pana in anul 1947. In anul 1948, odata cu instaurarea regimului comunist, imnul tarii a devenit „Zdrobite catuse in urma raman", pe versuri de Aurel Baranga, melodia apartinandu-i lui Matei Socor. In perioada comunista au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poetilor Eugen Frunza si Dan Desliu, "Te slavim, Romanie" (1953-1977) si varianta modificata a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cantecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu ; acest imn i-a succedat primului si a dainuit pana la Revolutia din 16-22 decembrie 1989. Versurile imnului national actual al Romaniei apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet si culegator de folclor. Poemul "Un rasunet" al lui Andrei Muresanu, scris in vremea Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note in cateva zile de Anton Pann si cantat pentru prima data pe 29 iunie 1848 la Ramnicul Valcea (la 18 zile dupa izbucnirea revolutiei). Simbolistica lui nationala si rolul jucat in momentele cheie ale istoriei romanesti (Razboiul de Independenta, Primul si al Doilea Razboi Mondial ori miscarea revolutionara din decembrie 1989) au facut ca optiunea noului regim democratic de la Bucuresti sa se indrepte dupa 1989 catre creatia lui Andrei Muresanu si Anton Pann, ce va deveni imn national sub titlul "Desteapta-te romane". Potrivit Art.12, alineatul 3 din Constitutie, Imnul National al Romaniei "Desteapta-te, romane!" este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un rasunet" de Andrei Muresanu, pe muzica lui Anton Pann.ISTORIA IMNULUI “DESTEAPTA-TE, ROMANE!” CUM S-A NASCUT IDEEA UNUI IMN NATIONALIata cum descrie poetul George Cosbuc, ideea nasterii imnului national, in lucrarea „Un concurs literar la 1848 Era in anii revolutiei, 1847, 1848. Incepusera framantarile in Europa. Muntenia si Moldova fierbeau, iar in Ardeal romanii se pregateau sa apuce armele, spune Cosbuc. La noi, dincoace de munti nu aveam, nu puteam sa avem, o gazeta care sa vorbeasca verde si sa indrazneasca a-si spune focul, relateaza Cosbuc. Insa, in Ardeal exista o astfel de gazeta, dupa datele lui Cosbuc, gazeta saptamanala a ardelenilor : "Foaie pentru minte, inima si literatura" redactata de George Baritiu. Goerge Baritiu a simtit nevoia unui cantec razboinic, unei "Marsellieze” a romanilor, in Ardeal. Pentru ca nu avea pe nimeni cui sa se adreseze, el i-a scris lui Eliade si apoi s-a adresat tuturor poetilor din principate sa faca un cantec, o” Marsellieza” a romanilor. Eliade, pentru ca nu avea nimic gata, i-a trimis lui Baritiu poezia scrisa de Carlova, prin 1834, care purta titlul "Marsul lui Carlova". Lui Eliade, aceasta poezie i se paru cea mai potrivita, si era intr-adevar singura cu caracter eroic, din acea vreme (Poezia a fost publicata la 5 ianuarie). Dupa putin timp, Eliade i-a trimis lui Baritiu un cant de cinci strofe semnat "Un roman", si intitulat " Hora Ardealului “, publicat la 14 iunie. Acest cantec s-a cantat multa vreme in Ardeal, pe o melodie veche de doina, dar acest cantec nu era nici razboinic, nici eroic si, in afara de versurile "a sosit ziua dreptatii, ziua sfant-a libertatii“, nu are nimic din ceea ce ii trebuie unui cantec national. Marsul lui Carlova, a devenit un fel de crez al romanilor din Ardeal. A facut lucruri mari in Ardeal. Dar el nu spunea ceea ce le trebuia romanilor. Era clar, trebuia sa vina si alti poeti sa isi incerce fortele si norocul. Primul a fost Alecsandri, care, publica la 24 mai poezia, deja publicata sub cenzura in Moldova, "Catra Romani" Aceasta a fost cu mult mai puternica decat a lui Carlova, dar nu cea potrivita pentru a deveni o “Marsellieza” a ardelenilor si a intregului neam romanesc, pentru ca era prea partiala in cereri si revendicari, prea teoretica fara sa expuna nimic practic si sa puna degetul pe rana. Dupa Alecsandri, a incercat Andrei Muresanu, care dupa cum spune Cosbuc "si-a publicat al sau “Rasunet" . Acesta a fost publicat la 21 iunie tot in aceeasi foaie, in care publicase si Alecsandri. Dintre cele cinci poezii, numai una mai traieste azi si se mai recita. Aceasta nu e a celui mai bun poet, ci a celui mai slab poet. Muresanu a devenit mare, cu siguranta prin faptul ca a scris aceasta poezie. "Fara indoiala, Muresanu, ca ardelean, stia cel mai bine ce are si ce trebuie spus ardelenilor; a priceput insa, sa spuna pasurile neamului intreg", spune Cosbuc. Incepand cu anul 1840 in toate "Principatele Romane" s-a nascut ideea unui imn national ce se canta mai ales la festivitatile oficiale unde aparea Domnitorul tarii. In anul 1848, poetul Andrei Muresanu a rugat pe cantaretul Gh. Ucenescu de la biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, sa-i "potriveasca" o melodie pe versurile revolutionarei poezii, intitulata “Un rasunet". Gh. Ucenescu a adaptat melodia "Din sanul maicii mele" scrisa de Anton Pann la strofele 1, 2 si 4 din poezia "Rasunet" si i-a dat titlul primului vers - "Desteapta-te, romane!". Acest cantec s-a intonat pe strada pentru prima oara in 1848 de catre studentii revolutionari. In anul 1900 s-a facut prima inregistrare pe disc, de catre solistul Al. Pascu, in S.U.A. In anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucuresti impreuna cu fanfara Regimentului Stefan cel Mare din Iasi, au facut la Bucuresti, prima inregistrare instrumentala. Tot in anul 1910, corul "Ion Vidu" din Lugoj, a inregistrat pe disc, in restaurantul Lugoj din localitate, pentru prima oara, varianta corala. Imediat dupa instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, cand regele Mihai I a fost fortat sa abdice, "Desteapta-te, romane!", ca si alte marsuri sau cantece patriotice, au fost interzise; intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de inchisoare. Din anii '70, melodia a putut fi din nou cantata dar fara versurile originale. Pe 22 Decembrie 1989, in timpul revolutiei anticomuniste, imnul s-a inaltat pe strazi, insotind uriasele mase de oameni, risipind frica de moarte si unind intregul popor in sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn national a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestantilor.